Plenul Camerei Deputaţilor a readoptat, miercuri, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic în care a fost introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi.
Amendamentul pune în pericol întregul jalon din PNRR, dar și orice alte plăți așteptate din acest program.
Au fost 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abţineri, iar 80 de deputaţi nu au votat.
Proiectul a fost adoptat luni deputați, marți a trecut și prin Senat, dar s-a întors la camera inferioară a legislativului, întrucât așa impune procedura în cazul unor modificări substanțiale.
Amendamentul PSD ce pune în pericol PNRR:
„Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase”, prevede amendamentul.
Ministrul Pîslaru: Guvernul nu avea în plan închiderea altor capacități de producție pe cărbune
Insistența PSD în păstrarea amendamentului este inexplicabilă altfel decât politic, întrucât Guvernul nu avea în plan închiderea unor capacități suplimentare de producție a energiei pe bază de cărbune, iar amendamentele adoptate în Senat privind decarbonizarea nu răspund unei necesități reale, după cum a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la Digi24.
„Citim textul amendamentelor: ‘Să nu se mai închidă vreo capacitate pe cărbune până nu avem ceva pe gaz’. De sunat, sună bine. Problema care se pune: exista vreun risc ca Guvernul, mai ales unul interimar, să închidă vreo capacitate pe cărbune în perioada următoare? Răspunsul este nu. Nu exista. A fost spus public de către prim-ministru că am pregătit un studiu de la Transelectrica ca să explicăm Comisiei că nu mai putem închide vreun alt grup. A fost spus public că nu putem include Craiova în lista de decarbonizare pentru anul acesta, pentru că de aceasta depind energia și termia orașului și Ford”, a declarat Pîslaru, miercuri.
Autoritățile române purtau de mai mult timp discuții cu Comisia Europeană privind menținerea în funcțiune a unor capacități de producție pe cărbune.
„Deci lucrurile sunt așa: personal, am discutat cu Comisia Europeană că, pentru ultimele închideri pe care le aveam prognozate, de 710 MW, nu vom putea închide capacitățile respective. Au fost discuții de luni de zile, la care a participat și Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei. Nu exista posibilitatea să mai închidem altceva”, a afirmat acesta.
„Și atunci întrebarea care se pune este: de ce era nevoie de acest amendament? Care era rațiunea? (…) Dar amendamentul acesta nu vorbește de redeschidere, vorbește să nu mai închidem alte centrale. Și repet, ca să ne audă toți românii, nu era în plan să mai închidem nimic. Și PSD știa lucrul ăsta”, a mai susținut ministrul Pîslaru.
Ministrul MIPE: „Consecințe devastatoare”
„Amendamentele susținute și votate astăzi în Senat la legislația decarbonizării au consecințe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament și să devină lege”, a scris ministrul, marți, pe Facebook.
Pîslaru susține că principala problemă nu este riscul unor penalități financiare aferente Jalonului 119a din Cererea de Plată nr. 6, pentru care Guvernul poartă deja discuții cu Comisia Europeană privind menținerea temporară a unor capacități de producție a energiei, ci faptul că modificările legislative ar putea genera ceea ce regulamentele europene definesc drept „reversibilitatea” unei reforme deja îndeplinite.
„Marea problemă este alta: prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește reversibilitate pe Jalonul 114″, a afirmat acesta.
Potrivit ministrului, Jalonul 114, care vizează legislația privind decarbonizarea, a fost deja validat de Comisia Europeană în cadrul Cererii de Plată nr. 2, în baza căreia România a primit fonduri europene. Modificarea ulterioară a legislației ar putea fi interpretată de Comisie drept o anulare a reformei deja asumate și finanțate.
„Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilității reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241. Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a„, a explicat Pîslaru.
În opinia sa, efectul cel mai grav ar fi blocarea continuării finanțării prin PNRR.
„Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată. Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5, pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată, nr. 6″, a susținut ministrul.
Acesta a avertizat că o asemenea situație ar putea afecta și percepția investitorilor asupra României.
„Consecințele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agențiilor de rating, pierderea credibilității de țară și, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură”, a afirmat Pîslaru.
Președintele Dan: „Voi uza de toate prerogativele constituţionale, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase şi să nu piardă miliarde de euro din PNRR”
Proiectul pleacă la Administrația Prezidențială, pentru a fi promulgat. Constituția îi permite președintelui să o returneze o singură dată, motivat, iar Nicușor Dan a anunțat că va face toate demersurile legale posibile pentru a împiedica intrarea în vigoare a reglementării.
Acesta a declarat marţi seară că a urmărit cu atenţie dezbaterile privind modificarea legislaţiei referitoare la decarbonizare şi, dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, va „uza de toate prerogativele constituţionale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase şi să nu piardă miliarde de euro din PNRR”.
Precizarea președintelui Nicușor Dan:
„Am promulgat în această seară o serie de legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR, precum și ratificarea Acordului SAFE, acte normative care țin de capacitatea statului de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare.
(…)
De asemenea, am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.
Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării.
Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR.”
(Citește și: Proiectul decarbonizării, adoptat în Senat cu amendamente PSD și AUR. Dragoș Pîslaru: Modificările riscă să ducă la oprirea definitivă a noilor cereri de plată din PNRR)
****
Urmărește-ne pe Google News
