fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Jocul s-a sfârșit pentru Lukasenko: următoarele mutări ale Kremlin – analiză Carnegie Moscow Center

de Iulian Soare , 18.8.2020

Kremlinul s-a săturat de Lukasenko, dar nu va permite ca Belarus să meargă pe calea Ucrainei și să devină încă un stat anti-rusesc și favorabil NATO în coasta Rusiei. O analiză  Carnegie Moscow Center, realizată de directorul institutului, Dmitri Trenin, prezintă scenarii probabile ale evoluțiilor din Belarus.

Dmitri Trenin, director al Carnegie Moscow Center, este fost militar, retras din Armata Rusiei în 1993, fost cercetăror principal al Colegiului NATO de la Roma.

Potrivit acestuia, cadrul general în care se desfășoară situația din Belarus a fost anticipat cu luni înainte.

Înainte de alegeri, președintele Alexander Lukashenko a reușit să își elimine cei mai serioși contracandidați, lăsându-i în pace doar pe cei pe care considera că îi va învinge fără prea mult efort. Votul oricum urma să fie aranjat și erau așteptate proteste după anunțul câștigării celui de-al șaselea mandat.

Lukasenko știa că va fi nevoit să apeleze la forță pentru a înăbuși protestele, era pregătit să acuze amestecul forțelor străine în treburile țării și să-și vadă mai departe de mandat.

Cu alte cuvinte, planul lui Lukasenko a fost acela de a repeta la virgulă scenariul de la alegerile din 2010. Cu toate acestea, împotriva așteptărilor, mai multe elemente au schimbat substanțial, chiar crucial, imaginea.

Primul a fost ”operațiunea Wagner” – un incident bizar în urma căruia serviciul secret din Belarus, denumit în continuare KGB, a arestat 33 de cetățeni ruși cu 11 zile înainte de alegeri, acuzându-i că au venit la Minsk pentru a tulbura alegerile prezidențiale. Arestările i-au permis lui Lukasenko să își intensifice retorica anti-rusească.

Kremlinul a citit această mișcare drept o încercare a conducătorului din Belarus de a câștiga bunăvoința Occidentului față de realegerea sa pe un mesaj anti-rusesc. Iar din acest moment, orice umbră de simpatie pentru Lukașenko a dispărut la Kremlin.

Al doilea element-surpriză a fost perseverența protestatarilor din întreaga țară, care nu s-au mai lăsat intimidați de brutalitățile poliției. Lukasenko miza pe faptul că tocmai această brutalitate va stinge rapid protestele, dar efectul a fost contrar: protestele au crescut în amploare și în furie, în stradă ieșind pe lângă orășenii tineri și pro-Occidentali și oamenii în vârstă, adică chiar și cei care îl votaseră pe Lukasenko cu doar câteva zile în urmă.

Situația din Belarus este extrem de fluidă, iar în timp vom mai asista la surprize. Totuși, concluzii preliminare se pot trage.

Prima, și cea mai importantă: regimul Lukasenko a pierdut susținerea populară. Este foarte probabil ca acest regim să mai rămână la putere: grupul de birocrați aleși personal de Lukasenko la conducerea țării nu arată fisuri evidente, iar loialitatea Poliției și a Serviciilor secrete a fost reconfirmată de acțiunile post-electorale ale tuturor conducătorilor. În aceste condiții, scenariul clasic al unei revoluții cu sprijin din interiorul sistemului nu se aplică acum în Belarus.

Cu toate acestea, președintele, care ar fi câștigat foarte probabil alegerile chiar dacă acestea nu ar fi fost trucate, a pierdut clar suportul popular. Suport care ar fi trebuit să se manifeste dacă Lukasenko ar fi avut nu 80%, ci măcar 50% din voturile populației.

Lukasenko, autocratul care a condus atâta vreme destinele Belarus, ar fi putut intra în istorie ca părinte al Belarusului modern dacă ar fi ales, chiar în acest an, să se retragă și să își găsească singur un succesor.

Acum el alunecă inevitabil către o ieșire din scenă dezonorantă. Ar mai putea dura săptămâni sau luni, dar alt viitor pentru Lukasenko nu există după ce și-a pierdut definitiv legitimitatea. Acesta este cel mai important rezultat al protestelor de stradă care continuă.

Asta înseamnă că alți actori urmează să intre în curând în scenă.

Cele 4 scenarii pentru Rusia

Poziția strategică pe care Belarus o ocupă pe axa centrală dintre Uniunea Europeană și Rusia face ca succesiunea persoanei care a condus țara cu un pumn de fier timp de douăzeci și șase de ani să fie extrem de importantă atât pentru Moscova, cât și pentru Occident.

Kremlinul nu are legături pe viață cu Lukasenko, însă nu poate permite ca Belarus să urmeze scenariul ucrainean și să se transforme în stat pro-Occidental, dar nici nu poate permite ca rebeliunea să fie înecată în sânge.

În aceste condiții, Kremlinul are în față 4 variante:

Prima, o intervenție militară a Rusiei în Belarus pentru a-și stabiliza aliatul: scenariul va fi evitat cu orice costuri pentru că ar produce consecințe majore împotriva Rusiei.

A doua opțiune este ca Rusia să nu facă nimic și să îl las pe Lukasenko să să se prăbușască sub presiunea străzii, sperând că succesorul va ține cont de relația istorică strânsă între cele 2 state și de dependența economică a Belarus față de Rusia- un scenariu destul de riscant.

A treia opțiune este ca Rusia să capitalizeze ostilitatea UE față de Lukasenko și să-l țină la putere pe ”ultimul dictator” prin șantaj. Este contraproductiv pentru că Moscova ar fi percepută, și în UE dar și de cetățenii Belarus, drept complice al unui regim ostracizat.

A patra opțiune a Moscovei este să privească mai departe și să încerce să controleze transferul de putere de la Minsk. Asta ar însemna ca Rusia să-i garanteze lui Lukasenko un exil liniștit și în același timp să tatoneze, să identifice și să înceapă negocieri cu persoana cea mai potrivită să preia puterea.

(Citiți și: ”Interviu cu Fogh Rasmussen: ”Rolul NATO e să-i țină pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe europeni implicați””)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.8.2020

Un raspuns

  1. Mihai Roman
    18.8.2020, 10:22 pm

    Vá urmáresc cu interes!

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: BNR nu și-a atins ținta de achiziții a titlurilor de stat, Finanțele și-au făcut treaba privind politica fiscală

Razvan Diaconu

Ministrul de Finanțe, Florin ​Cîțu, a afirmat vineri că politica fiscală ”și-a făcut treaba” în economia românească, însă ”Banca Centrală nu și-a atins ținta pentru… Mai mult

Stiri

Transgaz se împrumută pentru conducte noi în Moldova, utile și la alimentarea gazoductului Iași – Chișinău

Adrian N Ionescu

Operatorul monopolului de stat al transportului de gaze natural prin magistralele naționale, Transgaz Mediaș (TGN) a contractat un împrumut mare, de 360 milioane de lei… Mai mult

Stiri

End of Life Choice Act 2019: Populația din Noua Zeelandă a votat pentru legalizarea eutanasiei

Iulian Soare

Eutanasierea va fi legalizată în Noua Zeelandă, după ce rezultatele preliminare ale referendumului arată că 65,2% dintre votanţi au susţinut ca End of Life Choice… Mai mult

Stiri

Nicolae Bănicioiu a fost pus sub urmărire penală

Vladimir Ionescu

Deputatul Nicolae Bănicioiu a fost pus sub urmărire penală, pentru luare de mită în formă continuată și trafic de influență, anunță un comunicat al DNA.… Mai mult

Stiri

Rata șomajului a scăzut în septembrie, până la 5,2%

Raluca Florescu

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,2% în luna septembrie, cu 0,1 puncte procentuale mai scăzută faţă de cea înregistrată în august,… Mai mult

Europa

UE finanțează transferul pentru tratament al bolnavilor Covid-19 în alte rețele sanitare, granițele interioare UE rămân deschise – decizii Consiliul European

Iulian Soare

Uniunea Europeană va finanța transferul pacienților peste granițe în interiorul blocului pentru a evita colapsul rețelelor naționale de spitale, în condițiile în care infecțiile cu… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult