Potrivit rezultatelor finale, după procesarea datelor din toate circumscripţiile electorale, opţiunea „Nu” a obţinut 52,8% din voturi la referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la UE, anunţă postul islandez de televiziune RUV.
Astfel, 105.399 de alegători (47,2%) au votat „Da”, în timp ce 118.040 (52,8%) au votat „Nu”.
Au fost exprimate în total 225.031 de voturi, ceea ce reprezintă o rată de participare la vot de 82,5%. Aceasta este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la orice alegeri din Islanda de la alegerile parlamentare din aprilie 2009, când a fost de 85,1%.
Un vot negativ va dezamăgi Bruxelles-ul, întrucât unii oficiali au prezentat această ţară insulară de 400.000 de locuitori ca un caz cu risc redus, care ar putea atenua scepticismul faţă de extinderea UE şi ar consolida strategic blocul în contextul în care securitatea arctică se află în centrul atenţiei, comentează Reuters.
Guvernul a prezentat aderarea ca pe un scut împotriva războaielor comerciale şi a rivalităţii din Arctica şi a descris referendumul ca pe un moment de tipul „acum sau niciodată”, prim-ministrul Kristrun Frostadottir avertizând că un „nu” ar pune problema aderării în aşteptare.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.
Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.
Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.
Decenii de dezbateri privind aderarea
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică şi vulnerabilă a ţării. Un guvern eurosceptic a pus capăt negocierilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu şi tarifele la import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgenţă unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitenţă de zeci de ani.
Susţinătorii opţiunii „Da” au afirmat că aderarea la Uniune ar putea contribui la scăderea ratelor dobânzilor şi ar oferi mai multă siguranţă într-o lume tulburată de războiul din Ucraina şi de retorica preşedintelui american Donald Trump privind anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.
Susţinătorii opţiunii „Nu” au afirmat că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea insulei şi apele de pescuit.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat premierul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce şi-a exprimat votul în capitală, sâmbătă. „Aşteptăm de ani de zile să putem vota”, a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său îşi va continua activitatea indiferent de rezultat.
Costul vieții
Dezbaterile din Islanda s-au concentrat mai degrabă pe ratele dobânzilor, drepturile de pescuit şi costul vieţii decât pe securitate.
Islanda se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu rate ale dobânzilor care au scumpit creditele ipotecare. Susţinătorii votului „da” au afirmat că aderarea la UE şi, eventual, adoptarea monedei euro ar putea aduce o uşurare. Rata dobânzii băncii centrale a Islandei este de 8%, comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană.
„Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a declarat economistul-şef Vilhjalmur Hilmarsson de la Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din Islanda.
Lidera opoziţiei, Gudrun Hafsteinsdottir, care a condus campania pentru „nu”, a afirmat că argumentele economice sunt exagerate. „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Ragnhildur Skarphedinsdottir, o alegătoare în vârstă de 70 de ani, a declarat că Islanda se descurcă bine pe cont propriu şi că va vota „nu”.
„Rămânând independenţi aşa cum suntem, privim cu optimism spre viitor”, a spus ea înainte de a-şi exprima votul la Reykjavik.
Conform normelor UE, cotele de pescuit se bazează, printre alţi factori, pe modelele istorice de pescuit. Unii oficiali islandezi au afirmat că Islanda îşi va păstra astfel controlul asupra apelor sale, întrucât nicio ţară din UE nu a mai pescuit acolo de zeci de ani.
Hafsteinsdottir contestă acest lucru. „Ştiu că Uniunea Europeană va veni cu unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar ştim că aceasta nu va dura pentru totdeauna”, a spus ea.
(Citește și: Islanda vrea să adere la UE – ar putea beneficia de o aderare accelerată)
****
Urmărește-ne pe Google News
