Rata anuală a inflației ar urma să coboare la final de an la 4,6%, de la 4,86% în luna aprilie, conform prognozelor actualizate ale Băncii Naționale a României (BNR), prezentate marți. În februarie, BNR prognoza o rată anuală a inflației de 3,8% la final de 2025.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a prezentat noul Raport asupra inflației și a făcut o serie de comentarii cu privire situația economică și politică actuală a României, caracterizată de o nevoie relativ urgentă de reducere a deficitului bugetar pentru recâștigarea încrederii piețelor și o altă nevoie urgentă, de repunere pe picioare a fondurilor europene, care stimulează creșterea economică fără efecte inflaționiste.
Despre riscul de recesiune, Isărescu a afirmat că aceasta „se poate evita, dar mai greu”: „Vom conlucra cu noul guvern și vom găsi soluțiile optime, să ducem treptat inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată, a deficitului public, fără să avem recesiune economică”. Totodată, acesta a punctat că prognoza actuală nu include efectul deprecierii cursului, care ar urma să aibă un impact de aproximativ 0,3 puncte procentuale în rata anuală, conform estimărilor BNR.
Situația până în alegeri: Deteriorare pe principalii indicatori macro + inflație peste estimarea din februarie, cu creștere economică la prag de avarie
Principalele concluzii ale Raportului asupra inflației:
- Rata anuală a inflației IPC a continuat tendința descendentă, coborând ușor în T1 2025. La scăderea ratei anuale a inflației la 4,9% în aprilie au contribuit scăderea cotației internaționale a petrolului Brent, temperarea presiunilor inflaționiste provenite pe filiera importurilor și slăbirea cererii de consum. La menținerea inflației la un nivel ridicat au contribuit creșterea cotațiilor unor mărfuri (gaze naturale, materii prime agroalimentare), menținerea presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă, accentuate de majorarea salariului minim și eliminarea unor facilități fiscale, precum și ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Isărescu a menționat în mod deosebit influența scăderii prețurilor la combustibili în temperarea ratei anuale a inflației.
- „O evoluție încă pozitivă, sperăm să fie și mai bună în viitor, a avut inflația Core2 ajustat (inflația de bază – n.r.). S-a redus în T1 2025, dar dezinflația e încetinită de presiuni în creștere în cazul produselor alimentare și serviciilor, unde costurile au crescut datorită costurilor încă ridicate cu forța de muncă”, a spus Isărescu.
- „În cazul cotațiilor anumitor materii prime, ele au impulsionat evoluția la alimentele procesate. Prețurile de producție începând cu anul trecut la industria alimentară au crescut”, a punctat guvernatorul.
- „În cazul bunurilor nealimentare, temperarea dinamicii anuale a inflației a fost susținută de evoluția favorabilă a prețurilor de import. La acest lucru a contribuit și stabilitatea cursului de schimb”, a mai spus Mugur Isărescu.
- Potrivit acestuia, așteptările inflaționiste ale operatorilor economici și analiștilor bancari se poziționează pe o traiectorie ascendentă în T1 2025, pe termen scurt. Pe termen lung, indicatorul ce urmărește așteptările inflaționiste se menține la limita superioară a intervalului țintei BNR.
- Guvernatorul a punctat că există, încă, presiune inflaționistă din partea costurilor cu forța de muncă, în ciuda reducerii ritmului de creștere a salariilor.
- „Un grafic care arată bine, dar care ridică alte semne de întrebare: excedentul de cerere agregată din economie s-a redus pe parcursul întregului an anterior. S-a anulat în T1 2025 și credem noi că vom avea un deficit de cerere. Acest lucru este un lucru pozitiv pentru inflația Core2 ajustat. Nu se observă încă foarte bine în așteptările privind evoluția economiei. Dar anul 2025 debutează cu o temperare a cererii de consum, poate ca urmare a deteriorării încrederii consumatorilor cât și pe fondul încetinirii creșterilor salariale și ale resurselor împrumutate. Acționează pentru temperarea inflației”, a punctat Isărescu.
- Guvernatorul a punctat că România s-a confruntat cu un „declin consistent al investițiilor, în 2024, în condițiile scăderii influxurilor de capital străin”. „O inversare a mișcărilor de capital a apărut încă de anul trecut. Avem și rata de absorbție a fondurilor europene disponibile: ea, teoretic, dar și practic, poate să ofere un impuls considerabil investițiilor și poate să stimuleze creșterea economică fără să creeze inflație”, a spus Mugur Isărescu.
- Balanța comercială a continuat să se deteriozeze, ceea ce înseamnă că cererea excedentară pe care am avut-o anul trecut în economie s-a alimentat din importuri – de aici o contribuție negativă majoră a exporturilor nete la formarea PIB. „Avem o deteriorare inclusiv a contului curent. Deteriorări și în T1 2025”, a subliniat șeful BNR.
Cum arată prognoza asupra inflației și ce așteptări are Isărescu
Guvernatorul a afirmat că prognoza asupra inflației „nu arată rău”, cu toate că ea este „ceva mai rău decât anterior”.
- „La final de perioadă de prognoză, în loc de 3,1%, o să avem 3,4%. În a doua jumătate a acestui an, în loc de 3,8%, (o să avem) 4,6%. Dar prognoza este făcută cu datele înainte de 1 mai. Nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor și prognoza se poate modifica în mod sensibil. Nu spun substanțial, dar se poate modifica. (…) Inflația vine în jos, este un lucru bun, iar discuțiile legate de faptul că inflația este cea mai mare din Europa… Este. Dar când este sub 5%, este într-adevăr o problemă, dar nu una fundamentală”.
- „Problema majoră este deficitul public, cum îl corectăm. Cât de repede, câtă credibilitate avem. Să ai un deficit public de 9% și o inflație de 4% nu este deloc, în ceea ce privește inflația, o chestiune care nu se poate explica (deficitul este unul inflaționist – n.r.). Cel mai important este acest lucru: componenta pe care o urmărește Banca Națională este în scădere. Inflația Core2 ajustat. Noi va trebui să drămuim foarte atent cât de mult strângem cererea agregată, pentru a reduce inflația Core2 ajustat. Drămuirea cererii agregate se duce și în încetinirea creșterii economice, pe care noi deja o avem. Dar vom conlucra cu noul guvern și vom găsi soluțiile optime, să ducem treptat inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată, a deficitului public, fără să avem recesiune economică. O temă grea, chiar foarte grea – suntem realiști și trebuie să fim realiști”.
- Isărescu a punctat de altfel că economia României are „probleme majore, structurale, probleme legate de maniera în care vom reuși să reducem deficitul public fără să ducem țara în recesiune”.
- „Din punct de vedere al fundamentelor de dezinflație, de reducere a inflației, suntem cu această reducere a cererii agregate, cu intrarea într-un gap negativ de cerere. Avem siguranță că inflația Core2 ajustat se va duce în jos, dar unele măsuri fiscale sunt inflaționiste. Altele nu. Nu știm care va fi pachetul pe care îl va adopta guvernul. Atunci, trebuie să fim precauți – nu să o ținem noi cu reducerea cererii agregate. Noi ne facem datoria aici, dar treaba nu va fi ușoară. Inflația însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează premizele condiției de stabilitate, să reducem în partea a doua a anului, așa cum s-a prognozat, și rata dobânzii. Dacă avem stabilitate. Dacă avem noi presiuni pe curs, ce facem? Noi reducem dobânda de politică monetară și ea crește în piață?”, a mai spus Isărescu.
- Guvernatorul a afirmat că pe primul loc a listei riscurilor a cerut să fie trecută „percepția privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale – care s-a terminat în teorie, dar văd că continuă -, și a tensiunilor politice în creștere”.
În primul trimestru din acest an, produsul intern brut (PIB) real al României a stagnat comparativ cu T4 2025 (+0,0% ritm trimestrial) și a crescut cu doar 0,2% față de T1 2024, economia resimțind răcirea consumului și a producției interne, inclusiv ca urmare a slăbirii cererii externe.
(Citește și: ”Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,6% la 46,4% – George Simion și-a recunocut înfrângerea”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a sprijini leul – BNR anunță un curs de 5,099 pentru euro, cu o ușoară apreciere a leului după o nouă intervenție”)
(Citește și: ”Cele 24 de ore cât un balon de oxigen pentru instalația financiară a României – Cursul, ROBOR, bursa și dobânzile suverane își trag sufletul după săptămâni de sufocare”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
