Investițiile publice din România sunt la niveluri record, însă impactul asupra creșterii economice este extrem de redus, a avertizat marți Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, adăugând că și multiplicatorii fiscali ai României sunt foarte slabi, în sensul în care politicile publice produc efecte extrem de redus.
„Investițiile publice în România sunt foarte mari. România are programate pentru anul acesta 8% din PIB investiții publice, cele mai mari din istorie, din UE. Există un volum de investiții uriaș. Mi se pare eronat, chiar tendențios, să spui că s-au blocat. Anul trecut am avut 5,7% din PIB investițiile publice și abia am avut o creștere economică de 0,9%; anul acesta avem 8% din PIB și abia dacă avem o creștere economică de 0,3%”, a declarat Ionuț Dumitru, la conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG, la Academia de Studii Economice (ASE).
El a avertizat că toate studiile arată că indicatorii fiscali ai României sunt foarte slabi, ceea ce înseamnă că măsurile produc efecte extrem de reduse la nivelul economiei reale, o parte din motiv fiind ineficiența.
„Toți multiplicatorii fiscali, în toate studiile pe care le-am văzut, pentru economia noastră și pentru economiile în dezvoltare, arată că aceștia sunt foarte scăzuți și subunitari. Bagi un leu în economie prin cheltuieli sau venituri bugetare și scoți mai puțin de atât, ceea ce arată că politica fiscală este ineficientă în stimularea economiei. Sunt multe studii care arată și de ce. De exemplu, noi avem o problemă majoră de eficiență. Avem o țară plină de șantiere. Nu știu cât se vede în creșterea economică. Am văzut și eu astfel de șantiere; te plimbi prin mijlocul Bărăganului și între două localități vedem șanțuri unde există piste de biciclete. Cine le folosește, nu știm, dar acestea sunt șantiere despre care discutăm. Ele nu au un efect multiplicator foarte mare în economie și se vede în cifre. Când ai multiplicatori fiscali atât de scăzuți, se vede că politica ta fiscal-bugetară nu e atât de eficientă. Ai o situație în care multiplicatorii sunt mai puternici pe partea de cheltuieli decât pe cea de venituri”, a comentat economistul.
El a avertizat că din 2015, de când politica fiscală a devenit una expansionistă, generând într-un final deficitele bugetare record ai ultimilor ani, „consumul populației a crescut cu 59%, în termeni reali. A fost o creștere a veniturilor disponibile în termeni reali din salarii și pensii de 90%. A fost o expansiune fiscală care a determinat o creștere puternică a veniturilor din salarii și pensii în termeni reali, care au alimentat o creștere a consumului cu 60%, respectiv a vânzărilor cu amănuntul de 111%. În final, ceea ce am realizat cu aceste stimulente foarte puternice în economie a fost o creștere a valorii adăugate, a PIB-ului, de 32%.”
„Dacă ne uităm la cifrele de creștere a veniturilor, de creștere a consumului și ne uităm la valoarea adăugată, se vede clar că am acumulat niște dezechilibre foarte mari, adică am suprastimulat cererea fără să avem contraparte pe ofertă, și asta se vede în acumularea deficitelor externe. Am stimulat practic îndatorându-ne economiile altora, nu propria economie”, a declarat fostul președinte al Consiliului Fiscal.
Ionuț Dumitru a demontat șapte mituri:
Mitul nr. 1 – Se putea evita austeritatea – fals – alternativa la austeritatea rațională era o corecție brutală impusă de piețele financiare.
Mitul nr. 2 – Dacă se reduceau cheltuielile bugetare și nu creșteam taxele, nu am fi avut recesiune – fals.
Mitul nr. 3 – Se putea reduce deficitul bugetar altfel (ar fi fost mai bine ca, în loc de creșterea TVA/accize, să se introducă impozitul progresiv și taxa de solidaritate pe veniturile mari) – fals din perspectiva creșterii economice.
Mitul nr. 4 – S-au blocat investițiile – fals.
Mitul nr. 5 – De ce nu scade mai mult deficitul bugetar în 2025 dacă s-au luat măsuri de austeritate?
Mitul nr. 6 – Trebuie implementate / se pot implementa măsuri ample de stimulare economică.
Mitul nr. 7 – Investițiile private nu cresc pentru că există un sentiment negativ – parțial adevărat.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Reforma, capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu”)
(Citiți și: ”Finanțele României 2026 – lupul (deficitul), capra (bugetul) și varza (economia): cum trecem pe malul celălalt?”)
(Citește și: ”Cum arată, în BETA, platforma de monitorizare a proiectelor din PNRR, prezentată în premieră de ministrul Dragoș Pîslaru la conferința CursDeGuvernare / Pîslaru: Avem un tablou de bord al PNRR, o bază de date indexată cu toate proiectele”)
***
Urmărește-ne pe Google News
