În prima zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului, organizată pentru adoptarea legislației necesare finalizării PNRR, au fost votate și două reglementări fără legătură cu programul, dar esențiale pentru rezolvarea unor situații de criză actuale. Astfel, în premieră, a fost introdusă o acciză dinamică la carburanți.
În ceea ce privește legile PNRR, Mircea Abrudean, președintele Senatului a anunțat că proiectele votate luni de acest for „sunt proiecte care ne vor ajuta să salvăm peste trei miliarde de euro”.
Acciza dinamică la carburanți
Senatul a adoptat luni măsuri pentru protejarea populaţiei şi a economiei în contextul creşterii preţurilor la carburanţi – concret este vorba despre un mecanism prin care adaosurile comerciale sunt limitate, iar acciza la motorină poate fi redusă gradual, în funcţie de evoluţia preţurilor, atunci când indicatorii de piaţă o justifică.
Măsurile vor diminua preţul plătit la pompă, iar situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi produselor petroliere este instituită până la 31 octombrie 2026, ca termen cert, conform fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan.
Conform calculelor acestuia, la nivelul de azi al preţurilor la motorină, acciza va fi scăzută cu 10%, ceea ce înseamnă o reducere de 34 de bani pentru fiecare litru.
Dacă presiunea din piaţă creşte, mecanismul intervine gradual:
- reducere de 51 de bani/litru (scădere cu 15% a accizei) pentru preţuri între 9,98 – 10,42 lei pe litru;
- reducere de 68 de bani/litru (scădere de 20% a accizei) pentru intervalul 10,42 – 10,85 lei/litru
- reducere de 85 de bani/litru (scădere de 25% a accizei) pentru preţuri la pompă mai mari de 10,85 lei/litru
Nivelul se stabileşte în funcţie de evoluţia simultană a cotaţiilor Platts şi a preţului mediu la pompă, spune ministrul.
„În viitor, Guvernul va putea interveni rapid, însă doar pe baza unor criterii obiective: o creştere de cel puţin 20% a cotaţiilor internaţionale sau a preţurilor la pompă, respectiv apariţia unui risc real de întrerupere a aprovizionării pieţei cu carburanţi; limitarea adaosului comercial este indexată o singură dată cu rata inflaţiei şi va fi verificată ca medie pe întreaga perioadă de criză; contribuţia pe veniturile excepţionale devine mai eficientă. Situaţia din lunile precedente ne-a arătat că această contribuţie trebuie ajustată. Ea se va activa nu doar atunci când creşte preţul petrolului Brent, ci şi atunci când cotaţia internaţională a motorinei urcă puternic. Tocmai această creştere ne afectează cel mai mult, în condiţiile în care România este dependentă de importurile de motorină”, a menționat luni Bogdan Ivan, pe pagina sa de Facebook.
Cota TVA redusă pentru locuințe – prelungită, pentru a acoperi perioada de nefuncționalitate a sistemului de la Cadastru
Tot Senatul a aprobat în şedinţa extraordinară de luni și soluţia legislativă pentru situaţia creată la ANCPI iar termenul agreat, 30 septembrie, va permite aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuinţele care îndeplinesc condiţiile legale.
Astfel, termenul pentru finalizarea tranzacțiilor imobiliare eligibile pentru cota redusă de TVA de 9% a fost prelungit până la 1 octombrie 2026.
Reamintim că site-ul de la Cadastru (platformele ANCPI – e-Terra, ePay, portalul online) a fost scos din funcțiune în urma unui atac cibernetic major asupra infrastructurii informatice a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) la mijlocul lunii iulie.
Au căzut aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, serviciile de e-mail și celelalte platforme, ceea ce a blocat complet înregistrarea și procesarea cererilor de cadastru și carte funciară la nivel național.
Acestea sunt încă neactive.
Echipele tehnice ale ANCPI, sprijinite de specialişti din cadrul STS şi Cyberint, lucrează la reconstrucţia integrală a infrastructurii şi la operaţionalizarea aplicaţiei e-Terra direct în cloud-ul guvernamental – o infrastructură centralizată, securizată şi monitorizată la standarde superioare celor anterioare, a anunțat luni Guvernul.
Mircea Abrudean: „Prin proiectele de lege adoptate luni, în plenul Senatului, se vor salva peste 3 mld. euro din PNRR”
Senatul a adoptat luni, în sesiune extraordinară, mai multe proiecte legislative importante pentru România şi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, a anunțat luni președintele acestei camere a Parlamentului, Mircea Abrudean.
Sunt proiecte legislative privind performanța în administrația fiscală și vamală, precum și modificarea Codului administrativ. „Sunt proiecte care fac parte din pachetul de legi restante din PNRR care ne vor ajuta să salvăm peste trei miliarde de euro”, a declarat Mircea Abrudean.
Modificarea Codului administrativ
Au fost adoptate, de către camera superioară a Parlamentului, modificările la Codul administrativ, necesare pentru îndeplinirea Jalonului 418 din PNRR.
Actul normativ urmărește sprijinirea dezvoltării carierei funcționarilor publici pe bază de merit și gestiunea personalului contractual din administrația publică, se arată expunerea de motive.
Se prevede structurarea carierei pentru funcționarii publici de execuție în funcție de responsabilitățile funcționale și competențele necesare, începând cu anul 2027, și uniformizarea funcțiilor publice, simplificarea cadrului legal, creșterea eficientei administrației publice, protejarea drepturilor personalului și adaptarea competențelor acestora la nevoile reale, precum și o mai bună gestionare a resurselor umane din administrația publică.
A fost introdus un parcurs de carieră mai lung, de până la 16 ani, în loc de 7 ani cât este în prezent, asigurarea unei tranziții spre noul parcurs de carieră, diversificarea acestui parcurs posibil pentru funcționarii publici care doresc să facă performanță prin deschiderea a două posibilități după accederea la gradul profesional maxim actual (gradul profesional superior), respectiv: posibilitatea dezvoltării carierei prin promovarea într-o funcție publică de conducere și dezvoltarea competențelor de management și leadership sau posibilitatea dezvoltării carierei prin promovarea într-un grad profesional nou introdus și dezvoltarea competențelor tehnice specifice activității la nivel de excelență.
Actul normativ mai stipulează, conform Agerpres, introducerea a trei niveluri la gradul profesional superior – 2, 3 și 4, suplimentar față de gradul profesional superior, cum există în prezent, considerat nivel 1 pentru funcțiile publice de execuție corespunzătoare clasei I. Se va ajunge astfel la un total de 4 grade profesionale și 3 niveluri suplimentare aferente gradului profesional superior, posibile pentru funcțiile publice de execuție din clasa I.
Numărul de posturi la nivelurile 2 – 4 vor fi limitate la 20% în cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, iar accederea la ele e va face doar prin promovare, nu prin recrutare sau o altă formă de modificare a raporturilor de serviciu.
Senatorii au admis un amendament introdus în comisiile de specialitate care prevede că ‘durata mandatului viceprimarului va constitui vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite’. Prin acest amendament se urmărește corectarea unei erori, având în vedere că în prezent în codul administrativ se recunoaște această vechime pentru primari, nu și pentru viceprimari, se explică în motivarea amendamentului.
Senatul este primul for legislativ sesizat cu acest proiect, Camera Deputaților fiind decizională.
Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF şi al Autorităţii Vamale nu va putea depăşi 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază
De asemenea, a fost votată propunerea legislativă prin care valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF şi al Autorităţii Vamale Române a fost palfonată la12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază.
Proiectul are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanţă specifici activităţii fiecăreia, precum şi acordarea unor stimulente financiare personalului care contribuie la constatarea şi încasarea unor creanţe rezultate din activitatea de control fiscal şi vamal.
Indicatorii-cheie se vor aproba prin ordin al ministrului finanţelor.
Acordarea stimulentelor financiare se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv al Autorităţii Vamale Române, în limita a 3% din cuantumul creanţelor stabilite prin titluri rămase definitive prin necontestare sau din cele confirmate de instanţă prin hotărâri judecătoreşti definitive şi efectiv încasate.
Procentul de 3% stabilit se aplică exclusiv asupra sumelor rămase definitiv şi încasate potrivit legii, al căror cuantum depăşeşte pragul stabilit conform alin. (1).
(Citește și: Sesiune extraordinară a Parlamentului – 5 zile pentru PNRR – Domeniile și proiectele)
****
Urmărește-ne pe Google News
