Irlanda acceptă ajutorul de aproape 100 de miliarde, NATO decide calendarul retragerii din Afganistan, Comisia Europeană prezintă strategia de scuritate internă, Ungaria vrea să naționalizeze pensiile private, România și Bulgaria sunt amenințate cu diminuarea fondurilor structurale pentru că nu știu să atragă și să cheltuiască banii europeni. Alegerile din Moldova preocupă o Europă căreia nu-i e indiferent ce se întâmplă la granița sa de Răsărit.
SÂMBĂTĂ, 20 noiembrie
Criza irlandeză adună Uniunea Europeană și FMI în încercarea de-a găsi soluția de evitare a colapsului. Oficialii irlandezi și cei ai Uniunii Europene și FMI au continuat și în weekend discuțiile începute cu două zile în urmă, privind ajutorul financiar pentru Irlanda. Se estimează o sumă cuprinsă între 100 și 120 de miliarde de euro.
NATO decide retragerea trupelor din Afganistan până în 2014. Liderii NATO au decis, la Lisabona, să-şi retragă trupele de luptă (150.000 militari) din Afganistan în următorii 4 ani şi au obţinut cooperarea Rusiei pentru instalarea unui scut antirachetă în Europa. Transferul responsabilităţii către armata afgană şi autorităţile de la Kabul ar urma să înceapă cel târziu în vara lui 2011 şi să continue până la sfârşitul lui 2014.
„Dacă talibanii sau altcineva se aşteaptă să ne vadă în afară, pot să uite asta. Vom rămâne cât timp va fi nevoie pentru a termina treaba”, a afirmat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. A fost încheiat un acord prin care Rusia va facilita tranzitul feroviar al echipamentelor pentru trupele NATO din Afganistan, pe teritoriul rus şi al republicilor din Asia Centrală, iar 21 de elicoptere ruseşti de transport vor fi furnizate Afganistanului, odată stabilită finanţarea. Dar, cel mai important, Rusia a acceptat ideea de a coopera la scutul antirachetă, menit să protejeze Europa. Medvedev consideră „perioada foarte dificilă de tensiune” pe care au traversat-o NATO şi Rusia.
În aceeaşi zi, la Londra a avut loc o manifestaţie la care au participat circa 10.000 de persoane, în semn de protest faţă de angajamentul ţării lor în Afganistan. Numărul soldaţilor britanici ucişi în Afganistan a ajuns la 100 anul acesta şi la 345 din 2001. Britanicii, cu peste 10.000 de soldaţi, reprezintă a doua ţară contributoare cu trupe, după SUA
Summit UE-SUA. Preşedintele american Barack Obama şi liderii UE s-au întâlnit, la Lisabona, pentru a discuta despre tensiunile economice şi financiare, precum şi probleme de climă. Criza bancară irlandeză a fost unul dintre subiectele abordate, americanii arătându-se îngrijoraţi de consecinţele acesteia asupra sistemului financiar internaţional. „Am implementat instrumentele necesare pentru a depăşi problemele actuale ale zonei euro”, a precizat preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, în condiţiile în care au început negocieri, săptămâna trecută, la Dublin, cu UE şi FMI, privind un plan de ajutor pentru bănci.
DUMINICĂ, 21 noiembrie
Guvernul irlandez a recunoscut că a cerut oficial un plan de salvare din partea UE şi FMI. Un eşec umilitor, consideră ziarul “Irish Independent”, dar şi o şansă pentru a putea recâştiga încrederea şi mândria naţională. Echipele CE, Băncii Centrale Europene şi FMI au sosit la Dublin pentru a negocia un plan de salvare pentru “şubredele bănci ale Irlandei”.
LUNI, 22 noiembrie
Comisia Europeană a prezentat Strategia de securitate internă a UE Documentul cuprinde măsuri comune de combatere a reţelelor infracţionale şi teroriste, a criminalităţii cibernetice, de securizare a frontierelor şi de gestionare a crizelor. Strategia identifică cinci obiective majore şi propune o serie de acţiuni, precum şi anul de realizare a acestora. Descurajarea/desfiinţarea reţelelor infracţionale internaţionale (punerea sub sechestru şi confiscarea profiturilor şi activelor provenite din infracţiuni (2011), utilizarea registrelor cu numele pasagerilor în UE (2011), monitorizarea şi acordarea de asistenţă statelor membre în combaterea corupţiei (2011)); prevenirea terorismului şi combaterea recrutării de militanţi islamişti (extragerea şi analizarea datelor de mesagerie financiară în UE, urmărirea finanţărilor în scopuri teroriste (2011), consolidarea politicii UE de securitate a transporturilor (2011)); creşterea nivelului de securitate pentru cetăţeni şi companii în spaţiul cibernetic (înfiinţarea unui centru de combatere a criminalităţii cibernetice (2013), crearea unor echipe de intervenţie în caz urgenţă informatică (2012), înfiinţarea unui sistem european de alertă şi schimb de informaţii – EISAS, (2013)); înfiinţarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor – EUROSUR, (2011), elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, imigraţia clandestină şi traficul de mărfuri ilegale (2011); creşterea capacităţii Europei de gestionare a crizelor şi dezastrelor (aplicarea unei clauzei de solidaritate (2011), definirea unei politici de gestionare a riscului (2014).
Criza din Irlanda: Uniunea europeană și FMI au stabilit pentru Irlanda un pachet de ajutor în valoare de 90 de miliarde de dolari, în timp ce presa scrie că guvernul ”a capitulat rușinos” acceptând ajutorul.
MARŢI, 23 noiembrie
Comisia Europeană cere Parlamentului European să retragă fonduri UE destinate României şi Bulgariei, din cauza incapacităţii de absorţie.
Este vorba despre realocarea resurselor la sfârşitul anului – fonduri acordate prin Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) şi fonduri pentru pregătirea integrării în Spaţiul Schengen, Eurodeputatul bulgar Ivailo Kalfin a precizat că e vorba de retragerea, în total, a 27,5 de milioane de euro din fondurile pentru pregătirea aderării la Schengen pentru Bulgaria şi România şi a încă 4 milioane de euro din fondurile structurale de preaderare alocate Bulgariei prin programul ISPA. Ori de câte ori o ţară atrage mai puţine fonduri decât era prevăzut economiseşte bani europeni, explică experţii UE. Cu toate acestea, luni dimineaţă, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, declarase că guvernul bulgar ar fi reuşit să atragă 100% dintre fondurile destinate pregătirii aderării la Schengen.
MIERCURI, 24 noiembrie
“Naţionalizare” a fondurilor private de pensii, în Ungaria. Executivul de la Budapesta a dat un ultimatum cetăţenilor ungari să transfere, până la 31 ianuarie 2011, contribuţiile de la fondurile de pensii private în sistemul public, în caz contrar urmând să piardă mare parte din pensiile de stat. Anunţul făcut de ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, intensifică eforturile guvernului de a aduce sub controlul statului active de pensii administrate privat, în valoare de 3.000 de miliarde de forinţi (14,6 miliarde de dolari), pentru reducerea deficitului bugetar şi a datoriilor publice. Angajaţii care optează împotriva revenirii la sistemul de stat riscă pierderea a 70% din pensie. „Este de fapt o naţionalizare a fondurilor private de pensii. Este un scenariu de coşmar”, a declarat David Nemeth, analist la ING în Budapesta. Asociaţia fondurilor private de pensii din Ungaria este pregătită să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în acest caz.
Grevă generală contra măsurilor de austeriate în Portugalia. Au fost anulate majoritatea curselor aeriene, ca şi circulaţia a trei sferturi dintre trenuri şi 60% dintre autobuze şi a fost oprită activitatea în porturi, La Lisabona nu a circulat niciun metrou, iar transportul fluvial între cele două maluri ale fluviului Tejo a fost interrupt. Greva, convocată de principalele două centrale sindicale, CGTP şi UGT, care au avut pentru prima oară dun 1988 încoace o acţiune comună a paralizat şi sectorul educaţiei – numeroase şcoli fiind închise – şi pe cel al sănătăţii, majoritatea spitalelor asigurând doar un serviciu de urgenţă.
Comisia Europeană cere României să respecte legislaţia privind mediul.
CE solicită unui număr de nouă state membre (Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Luxemburg, România, Slovenia şi Spania) să îndeplinească cerinţele legislaţiei privind mediul, în domeniul calităţii aerului. La recomandarea comisarului pentru mediu, Janez Potočnik, statelor respective li s-a adresat un aviz motivat. Dacă acestea nu adoptă măsurile necesare în două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a UE. Ţările membre ar fi trebuit să transpună legislaţia în dreptul naţional înainte de 11 iunie 2010 şi sunt obligate să informeze Comisia imediat după adoptarea măsurilor.
Guvernul irlandez își prezintă planul de austeritate pe următorii 4 ani. Condiție pentru a putea primi ajutorul financiar din partea UE și FMI, planul de austeritate alguvernului irlandez prevede masuri drastice de limitare a cheltuielilor publice și majorări de taxe. Sunt diminuate indemnizațiile de șomaj și salariul minim, crește impozitul pe venit, se dioscuta despre introducerea unor noi taxe.
JOI, 25 noiembrie
Republica Moldova, mai aproape de UE. Parlamentarii europeni au aprobat un protocol la Acordul de parteneriat şi cooperare care permite Republicii Moldova să participe la mai multe programe şi agenţii comunitare, precum cele din domeniul transporturilor, securităţii alimentare, vamă, siguranţă aviatică şi altele. Iniţiativa sprijină eforturile de reformă ale statului vecin UE. Republica Moldova va participa la bugetul UE în funcţie de programele unde va decide să participe şi unde va avea permisiune în acest sens. Pentru a participa la proiecte, autorităţile de la Chişinău pot accesa fonduri din programul de asistenţă externă ENPI.
Punerea în aplicare a protocolului poate fi revizuită la fiecare trei ani.
VINERI, 26 noiembrie
Pregătiri pentru alegeri parlamentare la Chişinău. Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a dat asigurări că alegerile parlamentare care se desfăşoară, duminică, în ţara sa vor fi corecte.
El a declarat, într-o conferinţă de presă, la sediul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al cărui preşedinte este, că procesul electoral va fi atent monitorizat atât de observatori internaţionali, cât şi de observatori interni, ai partidelor politice, în toate secţiile de vot. Filat a făcut apel la toti cetăţenii moldoveni să “nu se lase antrenaţi în eventuale acţiuni de fraudare”. Moldova este condusă din 2009 de preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, care asigură interimatul la preşedinţie din cauza unei crize politice. Parlamentul a fost dizolvat la sfârşitul lui septembrie 2010, după eşecul unui referendum menit să permită alegeri prezidenţiale prin sufragiu universal.
