Japonia și Statele Unite au confirmat o intervenție coordonată pe piața valutară internațională, efectuată vineri, pentru cumpărarea de yeni, a anunțat luni Ministerul japonez de Finanțe, conform Reuters. Mai mult, oficialii de la Tokyo au adăugat că guvernele celor două țări nu vor ezita să ia măsuri suplimentare pentru a opri deprecierea monedei japoneze, care se îndrepta spre cele mai scăzute valori în raport cu dolarul ale ultimilor 40 de ani (vezi grafic mai jos dolar/yen).
Reuters punctează că intervenția de vineri a evidențiat hotărârea ambelor țări de a împiedica deprecierea yenului japonez și vânzarea în masă de obligațiuni guvernamentale japoneze. Un episod similar, consemnat în august 2024, a produs efecte negative majore asupra piețelor globale, printre care creșterea rapidă a dobânzilor la titlurile de stat americane și globale și o corecție abruptă de 10% a burselor globale în termen de doar 3 zile.
Președintele Donald Trump: SUA au participat la intervenție ca „semn de prietenie” – Adevărata frică a SUA e vânzarea de către Tokyo a obligațiunilor americane, care ar împinge în sus dobânzile suverane ale SUA
Intervenția comună a fost prima după o acțiune coordonată similară realizată în 2011, desfășurată în urma cutremurului devastator din estul Japoniei. Datele băncii centrale citate de Reuters au indicat că Japonia ar fi cheltuit până la 36,58 miliarde de dolari pentru cumpărarea de yeni în cadrul intervenției comune de vineri.
Donald Trump a afirmat duminică, în cadrul unor declarații realizate la bordul Air Force One, că Statele Unite ajută Japonia să susțină yenul ca semn de prietenie și pentru a sprijini economia mondială.
Pe lângă ajutorul oferit Japoniei, un aliat strategic al SUA în Asia, analiștii punctează că intervenția va permite Washingtonului să răspundă preocupărilor privind diminuarea efectul tarifelor vamale impuse de Trump și care pierd din efect în urma deprecierii excepționale a yenului.
Într-un comunicat, Ministerul japonez de Finanțe a precizat că intervenția de vineri pentru cumpărarea de yeni, efectuată împreună cu Departamentul Trezoreriei SUA, „a contracarat volatilitatea excesivă și mișcările dezordonate ale yenului japonez din ultimele luni”.
„Nu vom ezita să desfășurăm noi intervenții coordonate”, a declarat luni ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama, citat de Reuters.
Yenul s-a apreciat cu peste 1%, luni, după anunț, până la 155,20 yeni pentru un dolar, cel mai puternic nivel de la începutul lunii mai și mult peste minimul ultimilor 40 de ani, de aproape 164 de yeni pentru un dolar, atins luna trecută. Reuters punctează că traderii de pe piața forex au rămas în alertă în privința unor noi intervenții. Spre finalul zilei de luni, moneda japoneză se tranzacționa în jurul nivelului de 157 de yeni pentru un dolar.
Ministrul de finanțe de la Tokyo a refuzat să comenteze atunci când jurnaliștii au întrebat dacă autoritățile au intervenit și luni.
Banca Japoniei, în centrul atenției – Ministrul de finanțe american spune că nu va ezita să repete intervenția comună SUA-Japonia
„Intervenția comună reprezintă punctul culminant al alianței Japoniei cu Statele Unite”, a declarat luni Atsushi Mimura, principalul responsabil japonez pentru politica valutară.
„Vom continua să coordonăm politica valutară cu politica monetară a Băncii Japoniei”, a spus el, sugerând că guvernul va colabora îndeaproape cu banca centrală pentru a opri deprecierea yenului.
La rândul său, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a confirmat, de asemenea, intervenția de vineri, adăugând că Washingtonul „nu va ezita să participe la noi intervenții comune”.
„Sprijinim ferm măsurile decisive adoptate de Japonia pe piață și în domeniul politicii monetare pentru corectarea subevaluării substanțiale a yenului”, a afirmat Bessent într-un mesaj separat publicat pe platforma X, reiterând apelurile pentru noi majorări ale dobânzii de către Banca Japoniei, gândite să calmeze din pariurile speculative împotriva yenului.
Reuters punctează că declarațiile lui Bessent sporesc presiunile asupra Băncii Japoniei, care săptămâna trecută a menținut dobânzile neschimbate, dar a indicat că o majorare ar putea avea loc chiar la următoarea reuniune de politică monetară, programată în septembrie.
„Declarațiile lui Mimura și Bessent trebuie să fie o veste excelentă pentru membrii din cadrul Băncii Japoniei cu o orientare restrictivă în privința politicii monetare. Am impresia că o majorare a dobânzii în septembrie este deja decisă. Nu ar avea sens ca Banca Japoniei să aștepte până în octombrie și să provoace un nou episod de depreciere a yenului”, a declarat Naomi Muguruma, strateg-șef pentru obligațiuni la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities.
Dobânda la obligațiunile guvernamentale japoneze cu maturitatea la 2 ani, cea mai sensibilă la modificările pe termen scurt ale politicii monetare, a urcat temporar luni la 1,545%, cel mai ridicat nivel din 1995, în condițiile în care piețele au început să includă în prețuri posibilitatea unei majorări a dobânzii în septembrie.
Intervenție verbală a lui Bessent împotriva speculatorilor pe yen: Facilitatea repo a Fed disponibilă pentru guvernul japonez va fi majorată
Reuters mai notează că Japonia încearcă să limiteze deprecierea yenului, care majorează prețurile importurilor și alimentează inflația generală, afectând veniturile populației și popularitatea premierului Sanae Takaichi.
Intervențiile unilaterale ale autorităților de la Tokyo, desfășurate între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, au produs doar o revenire de scurtă durată a yenului. Nici majorarea din iunie a dobânzii de referință de către Banca Japoniei, la 1%, nu a susținut moneda pentru o perioadă îndelungată.
Intervenția comună de vineri a urmat unei intervenții unilaterale a autorităților japoneze, în valoare de până la 58,97 miliarde de dolari, desfășurată joi, cu o zi înainte, pe piețele din New York.
Într-un nou semn al coordonării dintre Japonia și SUA, Bessent a declarat că Statele Unite vor analiza în lunile următoare majorarea dimensiunii facilității repo a Rezervei Federale, care furnizează temporar lichiditate în dolari, descriind instrumentul drept un „mecanism important de siguranță”.
Declarația a venit după ce Ministerul japonez de Finanțe a publicat sâmbătă un mesaj neobișnuit pe platforma X, în care afirma că dispune de „o gamă largă de instrumente pentru gestionarea necesarului de lichiditate al pieței”, inclusiv acces la facilitatea repo a Fed pentru furnizarea temporară de dolari.
„Facilitatea repo FIMA este un mecanism important de siguranță. Ar trebui să încurajăm majorarea capacității sale în lunile următoare”, a afirmat Bessent.
El a adăugat că Trezoreria SUA rămâne „atentă și în contact strâns” cu reprezentanții Băncii Japoniei și ai Ministerului japonez de Finanțe. „Nu vom ezita să participăm la noi intervenții comune”, a precizat acesta.
Facilitatea repo permite împrumuturi în dolari de 60 de mld. pentru 7 zile
Facilitatea repo a Fed, introdusă în 2020 pentru stabilizarea piețelor în timpul pandemiei de Covid-19, permite Japoniei și în general țărilor care dețin titluri de stat americane să obțină lichiditate în dolari pe 7 zile fără să vândă direct titlurile, reducând astfel presiunile pe dobânzi și de finanțare asociate intervențiilor valutare.
Totuși, facilitatea „este puțin probabil să schimbe percepțiile privind limitele capacității Japoniei de a interveni, deoarece împrumuturile sunt plafonate în funcție de volumul titlurilor de stat oferite drept garanție”, a declarat Rinto Maruyama, strateg pentru piețe valutare și dobânzi la SMBC Nikko Securities.
Unii analiști se îndoiesc că ultima serie de intervenții va putea contracara factorii structurali care determină deprecierea yenului, precum creșterea costului combustibililor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și diferențialul încă ridicat dintre dobânzile din Japonia și cele din Statele Unite.
„Efectul anunțării unei intervenții comune este mult mai puternic decât cel al unei acțiuni unilaterale a Japoniei. Dar fundamentele care determină slăbirea yenului nu s-au schimbat, astfel că este puțin probabil ca această intervenție să genereze o apreciere continuă, într-o singură direcție”, a declarat Tsuyoshi Ueno, economist principal la NLI Research Institute.
La sfârșitul lunii mai, Japonia deținea titluri de stat americane în valoare de 1.140 de miliarde de dolari, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Este cea mai mare deținere a unui stat străin și este depășită numai de portofoliul propriu al Rezervei Federale.
Utilizarea facilității FIMA i-ar putea permite Japoniei să obțină fonduri pentru cumpărarea de yeni fără să fie nevoită să își vândă direct titlurile de stat americane. Vânzarea acestora ar putea majora suplimentar randamentele obligațiunilor, care au crescut după ce banca centrală americană a menținut dobânzile neschimbate săptămâna trecută.
Băncile centrale și autoritățile monetare străine au în prezent depozite de aproape 3.000 de miliarde de dolari la Rezerva Federală din New York, dintre care aproximativ 2.650 de miliarde de dolari sunt reprezentate de titluri de stat americane, potrivit celor mai recente date ale Fed.
(Citește și: Reviriment major pe bursele asiatice, după mai multe zile de scăderi abrupte și volatilitate masivă)
(Citește și: ”Bursele se prăbușesc în întreaga lume – teama de o recesiune în SUA. Indicele bursei japoneze – cea mai mare cădere de după criza financiară globală”)
***
Urmărește-ne pe Google News
