În acest ghid despre inteligența artificială și securitatea cibernetică vom detalia modul în care tehnologiile AI pot îmbunătăți securitatea cibernetică prin detectarea automatizată a amenințărilor, analizând în timp real volume mari de date pentru a identifica anomaliile.
Ce este AI în securitatea cibernetică
Inteligența artificială în securitatea cibernetică se referă la integrarea tehnologiilor AI precum învățarea automată, rețelele neuronale și analiza datelor în sistemele de securitate, cu scopul de a detecta, a răspunde și a preveni în mod automat amenințările, se arată într-un ghid publicat pe site-ul Cynet, o platformă de securitate cibernetică all-in-one care oferă o gamă de instrumente de securitate pentru a ajuta la detectarea, investigarea și contracararea amenințărilor cibernetice.
Astfel, analizând volume mari de date, AI poate identifica tipare și anomalii care ar putea indica existența unei amenințări la adresa securității, automatizând totodată mai eficient acțiunile de răspuns.
Inteligența artificială și securitatea cibernetică – aplicații
Specialiștii Cynet au identificat 5 moduri în care AI poate fi utilizată în securitatea cibernetică:
1. Protecția terminalelor și detectarea programelor malware. Inteligența artificială poate îmbunătăți modul în care sistemele de securitate detectează și neutralizează programele malware. Potrivit sursei citate, metodele tradiționale de detectare bazate pe semnături pot avea dificultăți în identificarea amenințărilor noi, în special a celor care nu au fost încă catalogate.
Însă sistemele bazate pe AI utilizează modele de învățare automată antrenate pe seturi vaste de date pentru a recunoaște modele care indică un comportament rău intenționat. Această abordare permite detectarea amenințărilor necunoscute fără a se baza pe semnături preexistente, ceea ce face ca sistemele de protecție a terminalelor să fie mai adaptive.
Aplicații AI în securitatea cibernetică
2. Un alt avantaj în contextul discuției despre inteligența artificială și securitatea cibernetică este că AI-ul îmbunătățește viteza și precizia analizei programelor malware, fiind capabilă să analizeze volume mari de date de securitate de la mai multe terminale, identificând fișiere și comportamente suspecte în timp real.
3. Răspuns automat la incidente. Inteligența artificială contribuie la îmbunătățirea securității cibernetice și prin automatizarea proceselor de detectare, investigare și rezolvare a amenințărilor de securitate.
În mod obișnuit, o încălcare a securității declanșează un răspuns care implică un proces de colectare a datelor, de analiză a incidentului și de executare a pașilor de remediere. AI poate însă automatiza o mare parte din acest proces, permițând răspunsuri mai rapide și mai precise, consideră autorii ghidului.
Sistemele bazate pe inteligență artificială pot evalua instantaneu amploarea și gravitatea unei amenințări detectate, pot determina răspunsul adecvat și pot efectua acțiuni predefinite, cum ar fi izolarea sistemelor afectate sau blocarea activității rău intenționate. Această automatizare reduce povara echipelor de securitate prin eliminarea sarcinilor repetitive și minimizarea erorilor umane.
Inteligența artificială și securitatea cibernetică – exemple de aplicații
4. Remediere ghidată de inteligența artificială generativă de tip ChatGPT. Folosind modele avansate de învățare automată, AI generativă poate simula diverse scenarii de atac, poate evalua impactul lor potențial și poate recomanda contramăsuri specifice.
În acest fel, organizațiile pot să implementeze strategii de remediere personalizate care abordează caracteristicile fiecărei amenințări înainte ca acestea să se producă.
Inteligența artificială generativă poate și să automatizeze sarcini complexe de remediere, cum ar fi corectarea vulnerabilităților software. În loc să se bazeze pe intervenția manuală, sistemele AI pot executa aceste acțiuni autonom, reducând timpul necesar pentru a rezolva incidentele de securitate.
Inteligența artificială și securitatea cibernetică – listă de aplicații
5. Automatizarea chestionarelor de securitate. Automatizarea bazată pe AI simplifică procesul de completare a chestionarelor de securitate, care sunt adesea necesare în timpul evaluărilor sau al auditurilor de conformitate.
De regulă, completarea acestor chestionare este o sarcină manuală, consumatoare de timp, care implică colectarea de informații de la mai multe departamente și asigurarea faptului că răspunsurile sunt corecte și actualizate.
Inteligența artificială poate automatiza acest proces prin extragerea datelor relevante din documentația internă și generarea de răspunsuri care sunt în concordanță cu politicile și practicile de securitate ale organizației. Sistemele bazate pe inteligență artificială pot actualiza încontinuu răspunsurile la chestionarele de securitate pe baza informațiilor noi, asigurându-se că răspunsurile rămân corecte în timp, mai notează specialiștii Cynet.
Inteligența artificială și securitatea cibernetică – riscuri
Dincolo de avantaje, există și o serie de riscuri ale folosirii sistemelor AI în securitatea cibernetică, printre vulnerabilități numărându-se furtul de modele, ingineria inversă sau „data poisoning”, arată specialiștii SentinelOne, o companie americană de securitate cibernetică care oferă o platformă AI de securitate autonomă numită Singularity.
1. „Data poisoning” („otrăvirea datelor”). În acest tip de atac, hackerii introduc date incorecte în setul de date utilizat pentru antrenarea inteligenței artificiale. Aceste date corupte pot modifica funcționarea AI și pot determina alegeri greșite sau predicții false. Deși impactul atacului poate părea redus, acesta poate fi periculos și poate sabota treptat performanța modelului AI.
2. Inversarea modelului. Acest atac urmărește obținerea datelor de antrenament utilizate pentru crearea unui sistem AI. Atacatorii pot extrage informații despre datele de antrenament prin interogarea repetată a modelului și examinarea rezultatelor acestuia. Aceasta constituie o amenințare gravă la adresa vieții private, mai ales dacă modelul AI a fost antrenat pe baza unor informații protejate sau private. Practic, inversarea modelului poate duce la scurgerea informații sensibile din setul de date de antrenament.
3. Furtul de modele. În acest tip de atac, hackerii construiesc o replică a unui model de inteligență artificială (trimit mai multe interogări către modelul țintă, iar apoi folosese răspunsurile acestuia pentru a antrena modelul de înlocuire). Acest lucru poate duce la furt de proprietate intelectuală și la obținerea de avantaje competitive.
Foto: madartzgraphics / TheDigitalArtist / pixabay.com
Dacă acest articol despre inteligența artificială și securitatea cibernetică vi s-a părut util, v-a putea interesa și:
Urmărește-ne pe Google News
