miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 octombrie, 2011

„Principalul subiect a fost bugetul de stat pentru 2012. Având în vedere prognozele de încetinire a creşterii economice în zona euro, România are obligaţia să propună Parlamentului un buget prudent” – a declarat Traian Băsescu duminică seară, după întâlnirea pe care a avut-o la Cotroceni cu delegaţia FMI, BM şi CE aflată în România pentru a treia evaluare a acordului cu România.

Preşedintele a spus că după deciziile summit-ului CE de miercurea trecută, prima de risc pentru România a început să scadă, potrivit unei evaluări Bloomberg, lucru care se suprapune peste cifrele pozitive ale celui de-al treilea trimestru al anului 2011.

„Mă plângeam la ultima noastră întâlnire de creşterea spectaculoasă a CDS-ului, a primei de risc, pentru România. Ca urmare a contagiunii din Grecia, cifrele de la sfârşitul săptămânii trecute, deci ultima evaluare Bloomberg, ne arată că, imediat după decizia de la Bruxelles, România a început să aibă o descreştere a primei de risc. Să sperăm că acest trend se va menţine în săptămânile următoare, pe măsură ce deciziile de la Bruxelles vor fi confirmate în acţiune, şi pentru Grecia şi pentru constituirea Fondului European de Stabilitate Financiară. Cam acestea erau, cred că cele ce v-am spus nu vor lăsa loc la prea multe speculaţii”, a spus președintele.


Băsescu spune că agricultura a crescut cu 12%, construcţiile cu 10%, iar consumul a început să crescă uşor, poate şi din cauza unei inflaţii mai mici decât aşteptările.

”Agricultura are o creştere de peste 12%. În construcţii se va înregistra o creştere de peste 10% – vorbesc faţă de trimestrul al III-lea 2010. Şi creşterea din construcţii este aproape exclusiv confirmarea politicii corecte a Guvernului, care a concentrat tot efortul pentru menţinerea investiţiilor şi aici, probabil, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale sunt cu cea mai mare contribuţie. De asemenea, trimestrul al III-lea 2011 faţă de trimestrul al III-lea 2010 va marca în mod cert o creştere destul de puternică în turism, circa 19%. Şi mai sunt ramuri care cresc, cum sunt şi ramuri care au o uşoară scădere. Important este că se realizează şi o uşoară creştere a consumului, ceea ce arată creşterea puterii de cumpărare, creşterea uşoară a puterii de cumpărare a populaţiei, ca efect al deflaţiei. Deci, odată cu diminuarea inflaţiei, a crescut şi puterea de cumpărare a populaţiei”, a susținut șeful statului.

El a mai arătat că România înregistrează o creștere economică de 3% în trimestrul III al anului 2011 față de aceeași perioadă a anului 2010.

”Dacă îmi este permisă o estimare, fără a avea pretenţia că ea va fi neapărat confirmată, cred că vom avea o creştere în trimestrul al III-lea 2011 faţă de trimestrul al III-lea 2010, de circa trei procente, în cazul în care luna septembrie nu ne va arăta nişte cifre spectaculos negative”, a mai afirmat Băsescu.


România nu are cum să evite împrumuturile pentru a acoperi deficitul, dar bugetul trebuie să fie prudent, pentru a fi evitate derapajele.

La rândul său, Jeffrey Franks a lăudat scăderea inflaţiei. „”Ne aşteptam să scadă inflaţia, dar a scăzut mult mai mult. Este o ştire foarte bună, românii simt preţurile când merg la magazin în fiecare zi”, a spus Franks.

Preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a coborât la 3,45%, cel mai redus nivel după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an.

Rata anuală înregistrată în România este apropiată de media UE, de 3,3%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Banca centrală ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%, dar are o prognoză uşor mai ridicată, de 4,6%.

Misiunea delegaţiei formată din reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene ia sfârşit pe 7 noiembrie.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. Se dau două afirmaţii de ultimă oră, cu iz de credibilitate:
    1. Guvernul a îngheţat salariile.
    2. „Scăderea puternică a inflaţiei a dus la creşterea interesului populaţiei pentru consum, pentru servicii şi produse.”
    Puteţi să-mi spuneţi de unde rezultă o creştere a consumului? Da’ aşa, sincer, nu în bătaie de joc, că la băşcălie sîntem buni cu toţii…
    Existenţa unei inflaţii, chiar şi foarte mici, garantează unor oameni cu salariile îngheţate reducerea puterii de cumpărare.
    Ce ziceţi, mai negociem?

    1. Da. Tănăsescu spune de unde vine (sau „se speră” să vină) consumul: din zona marilor corporaţii care au plănuit investiţii. Om trăi şi om vedea. sau invers;)

      1. Atunci nu e un consum „real”, ci e un consum de tip „rusesc”. Cîţiva miliardari cumpără tot, iar media e că toată Rusia cumpără.
        Pe mine nu mă deranjează faptul că, în urma „îngheţării” majoritatea salariaţilor va deveni mai săracă. Asta-i situaţia. E criză. Dar ce mi se pare insuportabil e felul în care discursul politic se serveşte de fragmente de realitate pentru a turna o minciună. 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. Se dau două afirmaţii de ultimă oră, cu iz de credibilitate:
    1. Guvernul a îngheţat salariile.
    2. „Scăderea puternică a inflaţiei a dus la creşterea interesului populaţiei pentru consum, pentru servicii şi produse.”
    Puteţi să-mi spuneţi de unde rezultă o creştere a consumului? Da’ aşa, sincer, nu în bătaie de joc, că la băşcălie sîntem buni cu toţii…
    Existenţa unei inflaţii, chiar şi foarte mici, garantează unor oameni cu salariile îngheţate reducerea puterii de cumpărare.
    Ce ziceţi, mai negociem?

    1. Da. Tănăsescu spune de unde vine (sau „se speră” să vină) consumul: din zona marilor corporaţii care au plănuit investiţii. Om trăi şi om vedea. sau invers;)

      1. Atunci nu e un consum „real”, ci e un consum de tip „rusesc”. Cîţiva miliardari cumpără tot, iar media e că toată Rusia cumpără.
        Pe mine nu mă deranjează faptul că, în urma „îngheţării” majoritatea salariaţilor va deveni mai săracă. Asta-i situaţia. E criză. Dar ce mi se pare insuportabil e felul în care discursul politic se serveşte de fragmente de realitate pentru a turna o minciună. 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: