Ministrul Finanțelor Barna Tánczos anunță că a dat asigurări echipei Băncii Mondiale, aflată în vizită la București pentru discuții cu oficialii Guvernului, că bugetul pentru 2025 reflectă o abordare axată pe realizarea de reforme și investiții, potrivit unui comunicat al Ministerului.
Barna Tánczos a avut luni o întrevedere cu directorul executiv din cadrul Băncii Mondiale, Eugene Rhuggenaath (foto). De asemenea, din partea Băncii Mondiale a participat și Yasser El-Gammal, manager de țară pentru România. Pe parcursul întâlnirii au fost trecute în revistă cele mai recente evoluții ale relației dintre cele două instituții, inclusiv în contextul lansării în octombrie 2024 a Cadrului de Parteneriat de Țară 2025-2029.
În cadrul discuțiilor, ministrul Finanțelor a subliniat că asigurarea echilibrelor macroeconomice reprezintă „o prioritate esențială pentru consolidarea rezilienței și creșterea competitivității, necesitând eforturi susținute și coordonate din partea autorităților”.
România s-a angajat să reducă deficitul la 7% din PIB în acest an și la sub 3% până în 2031
„În actualul context economic și geopolitic dificil, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și realizarea reformelor și investițiilor necesare. Am asigurat echipa Băncii Mondiale că bugetul pentru 2025 reflectă această abordare și urmărește respectarea angajamentelor din planul bugetar-structural pe termen mediu. Ne-am angajat să reducem deficitul la 7% în 2025 și am construit un buget care prevede investiții record, țara noastră continuând să fie pe primele locuri între statele UE ca nivel al investițiilor publice – ajungând la 7,8% din PIB. Sunt convins că parteneriatul solid dintre România și Banca Mondială ne va ajuta în continuare în procesul pe dezvoltare economică”, a declarat Barna Tánczos.
Potrivit comunicatului, parteneriatul României cu Grupul Băncii Mondiale continuă să joace un rol important, „în special în contextul geopolitic actual, care impune eforturi constante pentru o mobilizare eficientă a resurselor și asistenței disponibile”.
”Flexibilitatea și capacitatea Grupului Băncii Mondiale de a reacționa rapid pentru a răspunde unor nevoi punctuale se reflectă echilibrat în Cadrul de parteneriat de țară curent. Acesta va permite, prin varietatea oportunităților de sprijin oferite (atât financiar, cât și prin asistență tehnică), susținerea reformelor și a investițiilor prioritare ale României, complementar cu activitatea altor parteneri de dezvoltare. În acest context a fost reconfirmat interesul părții române pentru întărirea colaborării în concordanță cu obiectivele de dezvoltare asumate și, astfel, continuarea dialogului pentru identificarea celor mai bune soluții corespunzător nevoilor”, se mai arată în comunicatul Ministerului de Finanțe.
Și oficiali ai FMI sunt zilele acestea în România pentru discuții cu Guvernul și BNR
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, noul șef al misiunii pentru România și Grecia, face zilele acestea o vizită la București pentru discuții cu Guvernul și Banca Națională a României (BNR). Vizita este programată să se încheie pe 7 februarie, potrivit unui anunț al reprezentanților FMI.
Delegația este întregită de oficiali ai Băncii Mondiale și ai BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), iar discuțiile FMI cu BNR și cu Guvernul vor contribui la realizarea prognozelor macroeconomice pentru România ale Fondului.
Echipa Fondului va analiza evoluțiile economice și financiare recente și va actualiza perspectivele macroeconomice ale României, a transmis Geoff Gottlieb, reprezentantul senior pentru al FMI pentru regiunea Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Barna Tanczos, ministrul Finanțelor, a declarat sâmbătă la Guvern, după adoptarea bugetului de stat, că în cadrul vizitei vor fi analizate evoluţiile economice și că ele nu se vor finaliza cu recomandări scrise pentru România.
„Vizitele de săptămâna viitoare sunt unele de curtoazie, de prezentare în urma schimbărilor de conducere la nivelul instituţiilor internaţionale, celelalte sunt de analiză pur şi simplu. Banca Mondială nu aduce în felul acesta niciun raport. Este o întâlnire între conducătorii instituţiilor şi discuţii în principal pe perspectivele pe 2025 şi pe angajamentele pe cei 7 ani, aşa cum am stabilit şi cu Comisia Europeană. Nu cred că vom primi recomandări scrise. Cu siguranţă vor fi în primul şi primul rând discuţii despre situaţia actuală din România şi de pe pieţele internaţionale. Nu acesta este scopul vizitei, să ne facă recomandări cu privire la ceva”, a precizat ministrul de Finanţe.
FMI și-a tot redus prognozele de creștere pentru România
În prognoza de toamnă, FMI a redus estimarea de creștere economică pentru România la sub 1,9%, de la 2,8% în prognoza de primăvară. Aceasta a fost doua revizuire negativă consecutivă pentru România – în toamna lui 2023, Fondul estima un avans de 3,8% pentru economia românească, în 2024.
Pentru 2025, prognoza FMI este de o creștere a PIB real de 3,3%, care cel mai probabil prezintă riscuri de neîndeplinire și revizuire în jos.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere a prețurilor de consum de 3,6%, care de asemenea este probabil să fie revizuită negativ, în sus.
Sud-coreanul Joong Shik Kang l-a înlocuit de anul acesta pe Jan Kees Martin, fostul șef al misiunii FMI pentru România. Anterior, sud-coreanul a fost șeful misiunii FMI pentru Hong Kong și director adjunct al misiunii FMI pentru China.
De notat că România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza mandatului și actelor fondatoare ale Fondului. Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre.
România se găsește într-o perioadă dificilă din perspectiva susținerii creșterii economice
Scopul consultărilor este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
România se află în prezent într-un context de provocări la adresa sustenabilității creșterii economice, în timp ce nevoia de ajustare a deficitului (8,6% din PIB în 2024) prezintă un risc suplimentar de recesiune și un risc ce alimentează incertitudinea din mediul de afaceri.
(Citește și: ”BNR menține din nou dobânzile: Între capra dominanței fiscale și varza inflației”)
***