Avansul PIB din trimestrul al treilea 2025 a fost revizuit în ușoară creștere (+0,1 puncte procentuale) vineri de către Institutul Național de Statistică (INS), însă analiștii avertizează că deși datele sugerează că economia a încheiat anul pe plus, cifrele din ultimul trimestru ar putea arăta că aceasta s-a aflat în recesiune tehnică.
Adrian Codirlașu, președinte CFA România, atrage atenția că PIB-ul s-a contractat în T3 față de T2, iar datele privind consumul din T4 sugerează că e posibil ca acesta să se fi contractat și în ultimele trei luni din 2025 față de T3, indicând o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere).
”Este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în T3 versus T2 o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în T4 anul trecut s-ar putea ca şi T4 faţă de T3 să fie tot un minus pe partea de PIB. Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic”, a declarat Adrian Codirlașu pentru Agerpres.
Pe seria brută, PIB-ul T3 2025 a fost revizuit la 518 mld. lei, în creștere cu 3,5 mld. lei față de varianta provizorie 1 (514,5 mld. lei). Această revizuire majorează indicele de volum cu 0,1 puncte procentuale, de la 101,6% la 101,7% comparativ cu T3 2024, semnalând o expansiune reală de 1,7% față de anul precedent. În primele nouă luni, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,9% față de aceeași perioadă din 2024.
Revizuirea a adus schimbări punctuale în structura PIB
Valoarea adăugată brută a fost revizuită în ușoară creștere, la 1,7pp, compensând scăderea la zero a impozitelor nete pe produs.
Creșterea VAB a fost generată de revizuirea în sus a contribuției agriculturii și comerțului, transportului și HoReCa (+0,1 pp la fiecare).
Aportul investițiilor la avansul PIB, redus cu peste un punct procentual
Pe partea de utilizări, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a fost revizuită în creștere, contribuind cu 0,5 pp la creștere (față de 0,1 pp anterior), iar consumul administrației publice individuale a urcat la 0,4 pp (față de 0,2 pp în date provizorii 1).
În contrapondere, consumul colectiv public a fost redus la -0,4 pp (de la +0,3 pp), iar formarea brută de capital fix – investițiile – a fost redusă cu peste un punct procentual, de la +2,7 la doar +1,6 pp.
Exportul net a rămas un contributor pozitiv moderat (+0,6 pp, față de +0,5 pp în date provizorii 1), în vreme ce scăderea de la investiții a fost corectată de stocuri: variația stocurilor a avut o contribuție negativă de doar -1pp, față de -2,2 în datele provizorii 1.
(Citește și: ”Prognoze 2026 – România în contextul regiunii: Consolidarea fiscală trage în jos creșterea economică – Leul se va deprecia din cauza fundamentelor slabe – Investitorii stau cu ochii pe deficite”)
***
Urmărește-ne pe Google News
