fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

INS: O familie cheltuie circa 500 de euro pe lună. Salariile s-au întors la statutul de principală sursă de venit

de Sorin Negoiţă 8.1.2013

În trimestrul III 2012, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2457 lei (aproximativ 500 de euro); veniturile băneşti medii au reprezentat 84,7%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2214 lei lunar pe o gospodărie; cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,1%. – informeaza Institutul Național de Statistică (INS).

(Citește și: ”Familia europeană în criza economică. Cum au evoluat veniturile)

VENITURILE GOSPODĂRIILOR

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2012, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2457 lei pe gospodărie şi 856 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2080 lei lunar pe gospodărie (725 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 377 lei lunar pe gospodărie (131 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2012, respectiv 50,5% în trimestrul II şi 51,1% în trimestrul III 2012).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,0%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (3,0%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (2,0%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 8,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,0% din salarii, de 22,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (27,7% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 10,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29,6%) şi celor din prestaţii sociale (24,3%).

CHELTUIELILE GOSPODĂRIILOR

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul III 2012, în medie, de 2214 lei lunar pe gospodărie (771 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 1,0%).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 312 lei, cel pentru consumul

alimentar este mai mare cu numai 10 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2012, în medie, 42,0% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2012, aceasta a reprezentat 19,1% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,0%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (0,9%) şi cele pentru educaţie (0,3%).

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult

Europa

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo

Iulian Soare

Papa Francisc a refuzat să îl primească pe secretarul de stat american Mike Pompeo din cauză că liderul spiritual al Bisericii Catolice nu dorește ca… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Razvan Diaconu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, într-o discuție cu Emmanuel Macron: Orice amestec în afacerile interne din Belarus, inacceptabil

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat miercuri omologului său francez Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică, că orice încercare de a se amesteca în chestiunile interne… Mai mult

Just Business

IMM-urile fac apel la Ministerul Economiei să lanseze de urgență programele de 1 miliard de euro

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face un apel la adresa Ministerului Economiei de a lansa de urgență cele trei… Mai mult

Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult