Deficitul de cont curent al României a ajuns la 14,2 miliarde de euro în primul semestru din 2026, cu 4,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, însă deteriorarea nu vine din comerț, ci din creșterea costurilor de finanțare externă, arată o analiză ING semnată de economiștii Valentin Tătaru și Ștefan Poșea. Banca se așteaptă ca deficitul să înceapă să se reducă în a doua jumătate a anului, spre circa 7% din PIB, de la aproape 8% din PIB în prezent.
Deficitul de cont curent s-a adâncit în prima jumătate a anului, deși economia a stagnat sau s-a contractat timp de trei trimestre consecutive, cererea gospodăriilor a fost slabă, iar consolidarea fiscală a redus semnificativ deficitul bugetar. Evoluția ar fi trebuit să determine o corecție a importurilor și implicit a deficitului extern al României.
Potrivit ING, explicația principală a deteriorării deficitului de cont curent este creșterea ieșirilor de venituri și a costurilor de administrare a datoriei. Deficitul de bunuri și servicii a rămas aproape neschimbat.
„Cu alte cuvinte, conturile externe ale României sunt afectate tot mai mult de costul finanțării deficitelor trecute și mai puțin de cererea curentă de importuri”, se arată în analiza citată.
Deficitul veniturilor a crescut cu 848 mil. euro
Deficitul balanței veniturilor primare s-a adâncit cu 848 de milioane de euro, până la 4,7 miliarde de euro, și a explicat mai mult decât întreaga deteriorare a deficitului de cont curent.
Creșterea nu a fost determinată de repatrierea dividendelor. Veniturile din investiții directe plătite în exterior au ajuns la 5,74 miliarde de euro, de la 5,70 miliarde de euro în urmă cu un an.
În schimb, plățile aferente investițiilor de portofoliu au crescut de la 2,33 miliarde la 2,64 miliarde de euro. ING arată că acestea reflectă probabil creșterea datoriei externe și majorarea plăților de dobânzi către investitorii nerezidenți.
Și plățile aferente altor investiții, care includ în principal dobânzile la împrumuturi și creditele comerciale, au crescut, de la 738 de milioane la 918 milioane de euro.
În paralel, veniturile din remunerațiile românilor care lucrează în străinătate au scăzut cu aproximativ 190 de milioane de euro.
Comerțul exterior nu este principala problemă
Deficitul de bunuri și servicii a fost de 9,7 miliarde de euro, cu doar 61 de milioane de euro peste nivelul din primul semestru din 2025.
Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 4,2%, în timp ce importurile au avansat cu 3%.
ING consideră că această evoluție este mai încurajatoare decât sugerează cifra totală a deficitului de cont curent. Consolidarea fiscală reduce cererea internă, însă efectul asupra importurilor apare cu întârziere.
„Mecanismul de ajustare externă pare să funcționeze, dar mai lent decât sugerează cifra principală a deficitului de cont curent”, punctează economiștii băncii.
Turismul adâncește dezechilibrul
În interiorul sectorului serviciilor, turismul continuă să fie una dintre principalele surse de presiune asupra balanței externe.
Deficitul din turism a crescut la 2,48 miliarde de euro, de la 1,95 miliarde de euro în primul semestru al anului trecut. Românii au continuat să cheltuiască în străinătate mai mult decât au cheltuit turiștii străini în România.
Dezechilibrul din turism este însă compensat de alte servicii.
Excedentul serviciilor pentru alte activități de afaceri a crescut cu o treime, la 1,44 miliarde de euro. Transporturile au generat un excedent de 3,2 miliarde de euro, iar serviciile IT, telecomunicații și informații au adus un excedent de 3,6 miliarde de euro.
„Implicația este că sursele structurale de venituri externe ale României rămân reziliente, chiar dacă turismul continuă să reprezinte o frână persistentă.”
Investițiile străine directe s-au prăbușit: de la 3,4 mld. € la 527 mil. €
Cea mai puternică deteriorare după creșterea costurilor de finanțare este cea a investițiilor străine directe.
Investițiile străine directe nete au coborât la doar 527 de milioane de euro în primul semestru, de la 3,4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Astfel, acestea au acoperit doar 3,7% din deficitul de cont curent, față de aproximativ 25% în urmă cu un an.
ING atrage însă atenția că scăderea ar putea fi influențată de operațiuni punctuale. În aprilie a fost înregistrată o ieșire netă de investiții străine directe de 745 de milioane de euro, determinată în principal de o reducere de 936 de milioane de euro a capitalului social și a profiturilor reinvestite.
În plus, 2025 a fost unul dintre cei mai buni ani recenți pentru România în privința investițiilor străine directe, cu intrări nete de aproximativ 7,5 miliarde de euro.
„Întrebarea esențială pentru a doua jumătate a anului este dacă ceea ce am văzut în prima jumătate se dovedește a fi un fenomen izolat, ceea ce este mai probabil în opinia noastră, sau începutul unei încetiniri mai persistente.”
Fondurile europene compensează parțial lipsa finanțării private
Transferurile nete de capital, în principal fonduri europene, au crescut cu 32,5%, până la 5,16 miliarde de euro.
Numai în iunie au intrat 2,7 miliarde de euro, iar fondurile europene au finanțat astfel mai mult de o treime din deficitul de cont curent în primul semestru.
ING consideră că absorbția mai bună a fondurilor europene compensează parțial slăbirea fluxurilor de finanțare privată.
ING vede o ajustare în a doua jumătate a anului
ING se așteaptă ca deficitul de cont curent să se reducă în raport cu PIB-ul în a doua jumătate a anului.
Consolidarea fiscală ar trebui să limiteze importurile, însă efectele apar cu o întârziere de câteva trimestre. În plus, efectele dividendelor și ale plăților de dobânzi sunt concentrate în prima jumătate a anului.
Creșterea PIB-ului nominal, susținută de inflația ridicată, va contribui și ea la reducerea deficitului exprimat ca procent din PIB, în timp ce absorbția fondurilor europene ar trebui să continue să susțină investițiile și finanțarea.
România a intrat în 2026 cu un deficit de cont curent apropiat de 8% din PIB, iar ING consideră posibilă o reducere spre 7% din PIB.
„Procesul de ajustare pare, prin urmare, întârziat, nu deraiat.”
Pe termen mai lung, banca vede un rol important pentru investițiile în energie, producție industrială și sectoare strategice, inclusiv proiectul Neptun Deep, care ar putea contribui la creșterea capacității de export și la reducerea dezechilibrelor externe structurale.
(Citește și: ”Consumul s-a întors la nivelul din decembrie 2023, dinaintea anului electoral când a fost expandat cu deficit bugetar și datorie. Apar semne de stabilizare, care ar putea asigura reluarea creșterii PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
