Rata anuală a inflației din martie s-a ridicat la 9,9%, în creștere de la 9,3% în februarie. Valoarea s-a situat la nivelul așteptărilor economiștilor, cei de la Erste Bank anticipând chiar valoarea exactă de 9,9%, iar consensul Bloomberg a fost de 9,85% în termeni anuali.
Inflația de bază (exceptând prețurile reglementate și volatile) a scăzut ușor în martie la 8,2%, de la 8,3% în februarie. În martie, criza din Orientul Mijlociu a determinat scumpirea bruscă a carburanților, din cauza creșterii prețului petrolului. În schimb, prețul gazelor naturale a scăzut semnificativ luna trecută, contribuind la compensarea parțială a unei presiuni inflaționiste.
Erste Bank anunță revizuirea în creștere a prognozei pentru inflație la sfârșitul anului 2026, la 5,1% (an/an), de la 4,6%. Majorarea reprezintă impactul scumpirii combustibililor în urma izbucnirii conflictului din Iran. „Continuăm să anticipăm o decelerare accentuată în timpul verii, odată ce efectele de bază ale creșterilor de impozite indirecte și liberalizarea prețurilor la energia electrică vor dispărea. Conform estimărilor noastre de referință, șocul scumpirii petrolului este tranzitoriu, prețul țițeiului Brent urmând să se calmeze în a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, dacă șocul va persista mai mult, ar putea ridica nivelul prognozei privind inflația la finele anului 2026”, se arată în analiza Erste Bank.
Inflația de bază a scăzut în martie
Inflația CORE2 ajustată (inflația totală minus prețurile administrate, volatile, tutunul, alcoolul și electricitatea), care este urmărită îndeaproape de BNR, a scăzut marginal în martie față de luna precedentă, la 8,2% față de anul precedent, de la 8,3%.
Inflația produselor alimentare de bază a decelerat marginal la 7,9% față de anul precedent în martie, de la 8,2% anterior, în timp ce inflația produselor nealimentare de bază a rămas constantă la 5,1% față de anul precedent.
Inflația pentru servicii de bază a scăzut la 10,2% față de anul precedent în martie, de la 10,4% față de anul precedent. În 2026, presupunând că șocul petrolului nu va deveni mai sever, se preconizează că inflația de bază va încheia anul la 4,5% de la an la an.
În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,78% în martie. Prețurile alimentelor au crescut ușor cu 0,58% de la an la an, în principal din cauza creșterii prețurilor la legume și carne. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 1,00% de la an la an pe fondul creșterii prețurilor la combustibili. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,60% de la an la an.
Cea mai mare rată a inflației în luna martie s-a înregistrat pentru servicii, de 11,3% comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Creșterea tarifelor pentru servicii stagnează, dar tendința crescătoare se atenuează treptat. Datele privind evoluția salariilor, arată o reducere a creșterilor la 3,6% în ianuarie, un nivel asociat de regulă cu perioadele de recesiune, subliniază analiștii de la ING Bank.
Creșterea prețurilor produselor alimentare a fost cea mai mică în martie, de 7,8%, în timp ce produsele nealimentare au urcat la 9,4%, în principal din cauza scumpirii accentuate a prețurilor la combustibili și produse din tutun.
Inflația depinde de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu
Și Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. De asemenea, banca centrală a anunțat în această lună că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior
Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor petrolului adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la rata inflației de la sfârșitul anului, efectele de runda a doua reprezentând aproximativ jumătate din această valoare.
Măsurile compensatorii luate de Guvern pentru amortizarea șocului scumpirii combustibililor pentru gospodării, ar trebui să atenueze din presiunile inflaționiste. În consecință, consumatorii casnici ar trebui să nu resimtă total prețurile mai mari ale gazelor naturale, limitând transmiterea directă a inflației, deși efectele de runda a doua sunt în continuare posibile.
BNR nu se grăbește cu scăderea dobânzilor
Erste Bank nu consideră probabile creșterea ratelor dobânzilor de către BNR, față de acest puseu inflaționist. Însă o restrângere a lichidității din sistemul bancar este posibilă din cauza unor presiuni de depreciere a monedei naționale, deoarece rata efectivă este în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,5%.
Având în vedere că profilul inflației pe termen scurt a evoluat în sus, se așteaptă ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri ale ratelor dobânzii cel mai devreme la ultima ședință din an, programată pentru noiembrie. Pe lângă o mai bună evaluare a amplitudinii șocului energetic și a eficacității măsurilor compensatorii adoptate de guvern, este probabil ca BNR să urmărească mișcările și așteptările BCE.
Cititi si: BNR revizuiește în sus perspectiva inflației pentru T2 – războiul din Iran, sursă de incertitudine majoră – păstrează dobânda-cheie la 6,5% – Analiștii: economia riscă al treilea trimestru consecutiv de contracție
***
Urmărește-ne pe Google News
