Inflația din zona euro a crescut peste așteptări în luna septembrie și este probabil să continue să urce și în lunile următoare, pe fondul costurilor ridicate ale energiei, și punând presiune asupra Băncii Centrale Europene (BCE) de a continua ciclul de majorare a dobânzilor, conform Reuters.
Rata inflației în cele 21 de țări care utilizează moneda euro a urcat la 3,8% în septembrie, față de 3,2% în luna precedentă, depășind valoarea mediană de 3,6% rezultată din sondajul Reuters; această evoluție a fost determinată în principal de prețurile la combustibil și gaze naturale și, într-o măsură mai mică, de costul alimentelor.
Între timp, indicatorul inflației de bază – urmărit cu atenție, deoarece exclude prețurile volatile ale alimentelor și combustibililor și indică tendințele subiacente – a crescut la 2,5% de la 2,4%, pe fondul scumpirii serviciilor, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, agenția de statistică a UE.
Aceste cifre vor fi probabil percepute de BCE ca un semnal mixt.
Creșterea inflației generale mult peste ținta de 2% este îngrijorătoare și va intensifica solicitările pentru noi majorări ale dobânzilor, pe lângă cele două decizii luate în această vară.
Va menține BCE modelul de răspuns „moderat”?
Totuși, creșterea moderată a indicatorilor inflației de bază sugerează că prețurile ridicate ale energiei nu au generat încă efecte de runda a doua de natură să declanșeze o spirală inflaționistă greu de stopat.
Acest lucru sugerează că BCE își poate menține răspunsul de politică monetară „moderat” – un concept nedefinit precis, dar interpretat de piețe ca implicând majorări ale dobânzilor la intervale mai mari de timp, eventual corelate cu publicarea prognozelor economice trimestriale.
Într-adevăr, investitorii anticipează până la trei majorări suplimentare ale ratei dobânzii la depozite a BCE (aflată în prezent la 2,5%) în cursul anului viitor; totuși, probabilitatea unei decizii în acest sens în luna curentă este considerată neglijabilă, iar următoarea majorare nu este pe deplin anticipată de piețe înainte de luna ianuarie.
Aceste așteptări se modifică însă rapid, iar factorii de decizie recunosc ei înșiși că propriile prognoze sunt extrem de incerte. Susținătorii politici susțin că prețurile la energie au fost prea mari pentru prea mult timp, așa că este inevitabil să înceapă să declanșeze efecte de runda a doua, iar recenta creștere a costurilor gazelor naturale se va reflecta în prețurile de bază mai rapid decât în trecut, crescând totul, de la costurile cu electricitatea și încălzirea până la cheltuielile de afaceri.
Stabilitatea financiară mai importantă decât inflația
Alții spun însă că piața muncii este relativ slabă, astfel încât lucrătorii cu greu pot cere creșteri salariale, iar recenta creștere bruscă a costurilor de împrumut pe termen lung este, de asemenea, inevitabilă să reducă creșterea prețurilor.
În cele din urmă, factorul decisiv pentru următoarea decizie privind rata dobânzii ar putea fi considerațiile legate de stabilitatea financiară, mai degrabă decât inflația.
Costurile de împrumut au crescut vertiginos, în principal pentru că explozia randamentelor la obligațiunile americane la un maxim al ultimilor 24 de ani afectează fiecare împrumutat. Dar investitorii cer, de asemenea, o primă mai mare pentru a deține active mai riscante, iar spread-ul datoriei franceze față de obligațiunile germane similare a crescut la valori maxime nemaivăzute de zeci de ani, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea datoriei suverane.
Economiștii spun că BCE ar putea fi dornică deocamdată să se țină deoparte și să nu contribuie la turbulențele de pe piețele financiare, mai ales că tendințele inflației nu necesită acțiuni urgente sau ferme.
Cu toate acestea, se preconizează că prețurile la energie vor rămâne ridicate pe termen mediu, iar economia continuă să evolueze într-un ritm decent. Primele semne ale unei creșteri mai accelerate a salariilor sunt vizibile, de exemplu, în indicatorul Indeed care urmărește evoluția salariilor, care a crescut timp de cinci luni consecutive. Pe fondul accelerării creșterii salariale, îngrijorările legate de efectele de rundă a doua rămân pe deplin actuale, au scris analiștii ING Bank într-o notă.
La începutul acestei săptămâni, șefa BCE, Christine Lagarde a adoptat un ton mai degrabă favorabil unei politici monetare relaxate („dovish”), subliniind caracterul limitat al efectelor de rundă a doua și faptul că condițiile financiare sunt deja mai restrictive; cu toate acestea, BCE mai are de lucru, având în vedere nivelul semnificativ mai ridicat al inflației în septembrie și persistența unor presiuni inflaționiste generalizate.
Cititi si: Industria din zona euro a rămas fără suflu – Rezultate mai bune în Europa Centrală și de Est, cu excepția României
***
Urmărește-ne pe Google News
