Ajustat cu inflația, câștigul salarial mediu net a înregistrat o scădere reală de 5,5% în august. Datele defalcate pe ramuri economice și coroborate cu numărul mediu de salariați din fiecare sector în parte arată că puterea de cumpărare a peste 94% din angajații din România a scăzut în ultimul an.
Doar nouă sectoare economice din 57 au avut parte de o creștere reală a câștigurilor salariale medii. Dintre acestea, doar trei au avut parte de câștiguri reale de peste 5%, respectiv:
- transporturi aeriene (creștere reală de +17,3%; circa 4.400 de angajați la nivelul lunii iulie 2025; salariul mediu net 12.458 de lei, de 2,3 ori peste media națională);
- fabricarea altor mijloace de transport (+8,6%; 30.500 de angajați; 6.316 lei, cu 17,2% peste media națională) și
- fabricarea produselor de cocserie (+7%; 2.800 de angajați; de 2,1 ori media națională).
În funcție de numărul de angajați, situația câștigurilor salariale reale (adică ajustate cu inflația) din august se prezintă după cum urmează (cu italic sectoarele în care domină angajații de la stat):
După cum se reiese în tabelul de mai sus, afectate sunt și sectoarele mai avansate ale economiei, precum IT-ul și producția de mașini.
Salariul mediu net de la nivel național s-a ridicat la 5.387 de lei la nivelul lunii august, în creștere cu 4,4% față de august 2024.
Rata anuală a inflației din august s-a ridicat la 9,9% (nivel l-a care s-a menținut și în septembrie), rezultând astfel o deteriorare a puterii reale de cumpărare a angajaților de 5,5%. Potrivit celor mai recente date INS, la nivelul lunii iulie, la nivel național activau circa 5,167 milioane de salariați.
Consumatorii au apăsat frâna în august
Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 4% în august față de luna precedentă, pe fondul majorării TVA și a intrării în vigoare a altor măsuri de austeritate adoptate de Guvern pentru reechilibrarea finanțelor publice. Excluzând perioada de izolare din timpul pandemiei, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009–2010.
Mai mult, datele pentru luna iulie au fost revizuite în jos — de la o creștere de 0,3% la o scădere de 0,7% — ceea ce afectează perspectivele privind consumul privat din trimestrul al treilea.
Vânzările de produse alimentare au scăzut cu 3,4% de la o lună la alta (-0,6% în iulie), vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 3,0% (-0,2% în iulie), iar vânzările de combustibil au scăzut cu 2,9% (0,7% în iulie).
”Per ansamblu, declinul vânzărilor cu amănuntul din august reflectă o temperare a cererii gospodăriilor, influențată atât de factori structurali de prudență, cât și de efectele legate de taxe. Deși această evoluție este un motiv de îngrijorare, ea nu indică o criză de durată. Dacă investițiile publice planificate vor fi implementate conform intențiilor, acestea ar trebui să contribuie la stabilizarea perspectivelor de angajare și să permită economiei să își revină din această încetinire a consumului mai rapid decât se anticipează”, este de părere Valetin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
(Citește și: ”Cărțile pe care le are în mână România pentru o revenire economică în S2 și în 2026. Reziliența mediului de afaceri și partea plină a paharului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
