Rata inflației a rămas neschimbată în aprilie, rata anuală comunicată de INS fiind de 4,85%, comparativ cu 4,86% în martie. Lună la lună, prețurile au fost foarte puțin modificate față de lună precedentă. Însă criza politică declanșată după primul tur al alegerilor prezidențiale, a dus cotația leului la un minim istoric, ceea ce implică creșterea presiunii asupra prețurilor în luna mai și complică luarea unei decizii de către banca centrală în ceea ce privește politica monetară.
Înainte de criza politică, BNR se aștepta ca inflația să scadă la 3,8% la finele acestui an. Este așteptată însă o modificare a prognozei, vineri, la ședința de politică monetară, când se va discuta raportul trimestrial privind inflația.
La ședința precedentă, factorii de decizie din banca centrală au menținut rata dobânzii de referință la 6,5%, la egalitate cu cea a Ungariei, cel mai înalt nivel din UE, pentru temperarea presiunilor inflaționiste.
Modificarea anuală a indicelui preţurilor de consum (%)
Revenind la evoluția din aprilie, scăderea preconizată a prețului gazelor naturale a fost parțial compensată de creșterea bruscă a prețurilor energiei termice și electricitate.
De asemenea, fructele s-au scumpit mai rapid decât se anticipa, constată economiștii BCR. Inflația de bază a stagnat de asemenea în aprilie, la 5,3% în termeni anuali.
BCR majorează prognoza la 5% pentru sfârșitul lui 2025
Din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor de consum în aprilie și ținând cont de deprecierea monedei naționale din această lună, prognoza BCR privind rata inflației la sfârșit de an este majorată la 4%, de la 3,7%. Scenariul nu include modificări de taxe și impozite.
De asemenea, și prognoza pentru rata inflației la finele anului 2026 este modificată în sus la 3,4% față de 3%, estimat anterior. Inflația de bază este așteptată să situeze la un nivel superior inflației generale pe tot parcursul perioadei analizate.
„Forțele interne tind să aibă o influență mai mare asupra dinamicii inflaționiste în România decât în alte țări ale Europei de Est, deoarece economia este mai puțin deschisă comerțului internațional decât alte economii”, a declarat Kevin Daly, economist londonez la Goldman Sachs Group Inc. citat de Bloomberg. El a atribuit inflația persistentă politicii fiscale relaxate și așteptărilor mai mari de creștere a prețurilor.
Riscurile înclină spre creșterea ratei inflației
Având în vedere imaginea de ansamblu, analiștii de la ING Bank își mențin prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025 de 5% și o medie de 5,2% pentru acest an. Scenariul de bază cuprinde reduceri de 50 de puncte de bază din partea Băncii Naționale a României la sfârșitul acestui an, deși pentru ca acest lucru să se întâmple, majoritatea riscurilor actuale la adresa perspectivei inflaționiste ar trebui să dispară.
Revenirea la o traiectorie fiscală credibilă și fără nicio retrogradare a ratingului sunt factori cheie care ar putea permite o relaxare ușoară a politicii fiscale, se arată în comunicatul ING.
Cititi si: Rata anuală a inflației a scăzut la 4,9% în martie – Alimentele s-au scumpit cu 0,8%, lună la lună
***
Urmărește-ne pe Google News
