Prețurile cu amănuntul au crescut în septembrie cu 9,88%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, practic aceeași rată ca în luna precedentă.
Mediana sondajului Bloomberg era puțin mai mare, inflația în septembrie fiind estimată la 10,1%, în termeni anuali. Mica diferență față de prognoza se datorează în principal prețurilor mai mici pentru legume și fructe proaspete (în special cartofii) , mai mici decât așteptările economiștilor.
Inflația de bază, (inflația totală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul, alcoolul și electricitatea), indicator urmărit cu atenție de către Banca Centrală, a crescut în septembrie la 8,1% (an/an) față de anul precedent în septembrie, de la 7,9% în august, în conformitate cu așteptările economiștilor de la BCR Bank.
„Presupunând că nu vor fi evenimente neprevăzute, cum ar fi o creștere a prețurilor la energie, anticipăm că septembrie va marca vârful inflației pentru acest an”, spun economiștii BCR, care văd o decelerare treptată și modestă a ratei inflației până la finele anului.
Prognoza BCR este ca inflația să coboare la 9,7% față de anul precedent. Pentru anul viitor, previziunea este de 3,7%, având în vedere o scădere bruscă în august, deoarece efectele șocurilor pe partea ofertei vor dispare, așa numitul efect de bază. La finele lunii martie 2026, urmează să expire plafonarea prețurilor la gaze naturale și adaosurilor comerciale pentru alimentele de bază ceea ce reprezintă un risc pentru creșterea presiunilor inflaționiste peste așteptări.
În continuare, este de așteptat ca BNR să mențină ratele neschimbate ale dobânzii-cheie la 6,50% până la sfârșitul anului. Inflația din luna septembrie este mult peste cea mai recentă proiecție de inflație a BNR, care a fost publicată în august. Această evoluție indică o traiectorie mai ascendentă a inflației pe termen scurt, ceea ce va face ca reducerea dobânzilor să fie amânată pentru anul viitor.
„În absența unor noi șocuri la adresa inflației, se așteaptă ca atenția să se mute din ce în ce mai mult către riscurile de frânare a creșterii economice, care ar putea influența în cele din urmă deciziile de politică monetară. Ne menținem estimarea pentru prima reducere a ratei dobânzii în mai 2026 și un total al reducerii dobânzii anul viitor de un punct procentual”, notează economiștii de la ING Bank.
Inflația produselor alimentare de bază a decelerat la 8,1% (an/an) în septembrie, de la 8,2% (an/an) în august, iar cea a bunurilor nealimentare de bază a accelerat la 5,4% (an/an) de la 5,3% (an/an). Serviciile de bază au accelerat la 9,9% (an/an), de la 9,3% (an/an) în luna precedentă.
În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,36% în septembrie. Prețurile alimentelor au scăzut cu -0,20% (an/an), cu scăderi semnificative pentru prețurile legumelor și fructelor. Privind evoluția de anul trecut, un efect de bază favorabil ar putea apărea la sfârșitul anului pe aceste segmente. Prețurile bunurilor nealimentare au crescut ușor cu 0,53% față de luna precedentă, iar prețurile serviciilor au crescut cu 0,85% față de luna precedentă, ambele scăderi fiind observate pe un profil generalizat.
Fundamental, încetinirea consumului și a scăderii în termeni reali a salariilor rămâne principala forță dezinflaționistă. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere lunară accentuată în august, iar creșterea salariilor s-a moderat la 4,4% față de anul precedent – un nivel foarte scăzut dintr-o perspectivă istorică, adesea asociat cu tensiuni economice, și sub rata inflației.
Riscurile la adresa creșterii economice rămân îndreptate spre scădere, cel puțin până când ciclul investițional va îndeplini condițiile stricte ale PNRR. Acest lucru ar trebui să alimenteze tendințele dezinflaționiste în viitor, deși transmiterea în inflația generală ar putea dura mai mult.
Cititi si: Cristian Popa – BNR: Dobânzile vor rămâne pe loc cel puțin până în martie 2026. Prognozele de inflație vor fi revizuite în noiembrie, tot în sus
***
Urmărește-ne pe Google News
