Summiturile succesive orgnizate de Emmanuel Macron în ultima lună privind susținerea față de Ucraina au avut ca numitor comun și apărarea Uniunii Europene în fața unui prezumtiv atac al Rusiei asupra unui stat european, în condițiile în care SUA au anunțat că urmează să se concentreze spre Indo-Pacific, iar Europa trebuie să se poată apăra singură.
Marile puteri economice europene s-au mobilizat în jurul unui plan de reînarmare, iar statele au început să-și articuleze planuri naționale de investiții în industria militară.
România nu poate face excepție – ca țară aflată în prima linie a frontului – astfel că e o bună ocazie pentru o evaluare a strategiei guvernului și a măsurilor concrete de acțiune pentru revigorarea industriei de apărare în contextul european.
Mai jos, o analiză în 7 puncte a perspectivei acestei industrii pentru următorul deceniu.
- România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.
- Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.
- În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.
- „Pentru fiecare achiziție mai mare de 10 milioane de euro, în clipa în care se activează mecanismul de interes esențial în securitatea României, intrăm într-un proces care vine și aduce în România tot ce înseamnă producție în proporție de minim 80%, la companiile publice și private din țara noastră”, explica ministrul Economiei în această săptămână.
- Însă, poate cel mai important pentru economia României, producătorii din prima linie vor avea nevoie de companii puternice, cu dorință de inovație și dezvoltare, din: metalurgie, auto, industria chimică, industria navală, energie, construcții și, mai ales, IT.
- Strategia Națională pentru Industria de Apărare (SNIA), aprobată în noiembrie 2024, își propune modernizarea și dezvoltarea industriei de apărare prin investiții și printr-un ansamblu integrat de politici publice care să realizeze un ecosistem industrial modern și retehnologizat.
*
Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.
Industria militară din România are doar 105 firme. Toate aceste societăți au realizat în 2023 o cifră de afaceri de puțin peste 4 miliarde de lei, conform bilanțurilor analizate de CursdeGuvernare.
Societățile de stat din subordinea Romarm SA, companie aflată în subordinea Ministerului Economiei, au avut afaceri de 2 miliarde de lei. Romarm, compania de stat care reunește 15 fabrici de muniție și arme, este subordonată Ministerului Economiei.
Firmele private au mai adăugat puțin peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare firmă care are legături cu domeniul militar este Universal Alloy Corporation Europe SRL din Maramureș. Compania americană produce piese pentru gigantul american Boeing. Pe locul doi este societatea Premium Aerotech SRL din Ghimbav, deținută de Airbus.
Însă ministrul Economiei, Bogdan Ivan, este sigur că industria de apărare își va reveni încă din acest an, așa cum a declarat acesta miercuri, la dezbaterea „Ora Guvernului”, din Senat.
1, Industria aerospațială
Chiar dacă acest sector stă poate cel mai bine, adunând peste 50% din cifra de afaceri a industriei militare, României îi lipsește noua, cea mai eficientă armă a războiului. Este vorba de dronele de mici dimensiuni, folosite la atac și la recunoaștere.
„Interesul principal pe care îl am acum este ca, la toate companiile naționale, dar mai ales tot ce înseamnă nevoie a României, să putem să acoperim tot mai mult din acest necesar”, a afirmat ministrul Economiei.
Proiectul unei drone românești este coordonat de Institutul Național de cercetare-dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli (INCAS) și ar trebui să fie gata la finalul anului. După ultimele teste, drona va fi realizată în serie de firma de stat Carfil SA. Aici, la Carfil, există și un centru de perfecționare a operatorilor de drone. Societatea din Brașov este deținută de Romarm și a avut afaceri de 96 de milioane de lei.
„În acest moment, suntem în faza finală a testărilor. Urmează ca, în cursul acestei veri, să avem deja prototipul și să intrăm în producția de serie până la finalul acestui an”, a dat asigurări Bogdan Ivan.
Pe lângă acest proiect, pentru drone de dimensiuni mai mici, România a semnat deja în 2022 și 2023 două contracte pentru drone de dimensiuni mai mari.
La finalul anului 2022, Ministerul Apărării, prin Romtehnica, și Elbit Systems Ltd. semnau un acord-cadru în valoare de 380 de milioane de euro pentru livrarea a șapte sisteme de drone Watchkeeper X, fiecare sistem fiind compus din câte trei aparate fără pilot. Acestea vor fi livrate în acest an sau în 2026. De menționat că Elbit a fost reprezentată în România, în trecut, de Constantin de Dudu Ionescu, fostul șef al Oficiului Informații Integrate de la Președinție.
În 2023, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit firmei turcești de apărare Baykar un contract de 321 de milioane de dolari, fără TVA, pentru achiziționarea a 18 aeronave fără pilot TB2.
România și Statele Unite ale Americii au semnat în noiembrie un protocol privind achiziția a 32 de avioane de luptă F-35 cu 6,5 miliarde de dolari. Avioanele vor ajunge după 2030, iar producătorul american Lockheed Martin va avea un centru logistic în România.
În domeniul aerospațial, România mai are companii ca IAR Ghimbav, Avioane Craiova sau Aerostar Bacău.
2, Industria de armament
Fie că e vorba de un avion complex sau de o simplă mitralieră, sistemele și armele au nevoie de muniție.
România are o producție de muniție de artilerie între 6.000 și 20.000 de unități/an, de cartușe de calibru mic între 350.000 și 55.000.000, de grenade – până la 60.000 pe an și de explozibil echivalent TNT – între 240 și 5.000 de tone pe an.
Această producție ar trebui triplată, dar și îmbunătățită, așa cum ne-au explicat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale.
Astfel, Romarm are și un proiect de a dezvolta fabrica de pulberi Victoria din județul Brașov, dar și despre producția de muniție. Investiția va fi realizată de statul român împreună cu grupul german Rheinmetall.
Ministrul Bogdan Ivan a transmis, la raportul prezentat în Senat, că nu este singura investiție. „Pentru 2025 am alocat și 125 de milioane de euro pentru fabrica de TNT de la Făgăraș și pentru modernizarea liniei de producție de RDX de la Făgăraș, cu care vom intra la finalul acestui an în producție”, a punctat Ivan.
Despre producția de calibru mic, acesta a spus că România deja produce, la Uzina Mecanică Cugir, muniție de calibru 5,56×45 mm, 12,7×108 mm, 14,5×114 mm și 9 mm, iar în curând, la Uzina Mecanică Plopeni, vom începe producția de muniție de artilerie NATO.
La Uzina Mecanică din Sadu se produce muniție de 7,62×39 mm și 5,45×39 mm.
„La Uzina Mecanică Plopeni o să producem această muniție de 155 mm (de artilerie) compatibilă NATO”, a spus Ivan.
Tot la Plopeni sau în altă zonă se va mai realiza un centru de producție a muniției de calibru 155 mm, împreună cu grupul american General Dynamics.
Pentru acest proiect, România are un buget de 920 de milioane de dolari, un credit din partea Foreign Military Financing al SUA, așa cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului de Finanțe pentru CursDeGuvernare.
„Până în prezent, în cadrul împrumutului au fost efectuate trageri în valoare de cca. 48 de milioane de dolari, acordul de împrumut fiind în continuare în implementare conform prevederilor acestuia. Împrumutul are o perioadă de rambursare de 12 ani, cu o perioadă de grație de un an de la data efectuării primei trageri”, ne-a transmis ministerul la solicitarea CursDeGuvernare.
3, Infanteria mecanizată
Patru proiecte de investiții sunt importante pentru industria de profil.
Este vorba de contractul dintre Societatea Uzina Mecanică București SA și General Dynamics European Land System-Mowag GmbH, pentru producerea de transportoare blindate Piranha 5, contractate de Armata României. MApN a achiziționat, din 2023, 150 de transportoare blindate pentru 674 milioane de dolari.
Al doilea proiect este cel al blindatului ușor Cobra II, care va fi realizat de turcii de la Otokar și acționarii cu legături în Rusia de la Automecanica SA Mediaș, județul Sibiu. Un miliard de euro va cheltui Armata pentru 1.059 de blindate ușoare pe roți. 780 ar urma să fie realizate în țară, la Mediaș.
Apoi, compania sud-coreeană Hanwha Aerospace va furniza 54 de obuziere autopropulsate K9 „Tunetul“ și a 36 de vehicule de realimentare cu muniție K10, valoarea contractului fiind de aproximativ 1 miliard de dolari.
Hanwha Aerospace intenționează să construiască o fabrică de armament în județul Dâmbovița, cu scopul de a transforma România într-un hub regional pentru producția și mentenanța sistemelor de apărare terestre. Construcția acestei facilități este planificată să înceapă în prima jumătate a anului 2025.
Vedeta infanteriei mecanizate va fi tancurile Abrams. Chiar dacă nu vor fi asamblate în România, offsetul și logistica vor fi în țară, după ce acestea vor fi livrate. MApN a cumpărat 52 de tancuri Abrams în schimbul sumei de un miliard de dolari.
Automecanica Moreni și Rheinmetall Mediaș SRL sunt alte unități de pruducție importante. Compania germana a anunțat că vrea, să producă:
- vehiculul de luptă al infanteriei Lynx: yn transportor blindat modern, utilizat pe scară largă de forțele NATO.
- Camioanele militare HX: vehicule robuste destinate transportului de trupe și echipamente în condiții dificile.
- De asemenea, fabrica produce componente din oțel pentru semiremorci de transport greu, containere speciale și alte structuri metalice utilizate în industria de apărare.
4, Industria navală
Se bazează pe două șantiere navale: cel din Galați și cel din Mangalia, aflat însă într-o situație delicată, după ce Damen a anunțat că vrea să renunțe la parteneriatul cu statul român.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat în Senat că autoritățile sunt în prezent „în negocieri avansate cu un potențial investitor care să vină” și să mențină activitatea economică la Șantierul Naval Mangalia.
5, Industria suport
Planul suport de întărire a industriei militare presupune și asigurarea unor afaceri-cheie, cum sunt cele siderurgice, IT, transport pe calea ferată și chiar de construcții.
a), Ministerul Economiei și cel al Apărării au în plan chiar realizarea unei companii de construcții care să evite situații în care baza de la Kogălniceanu e construită de o firmă cu acționariat minoritar din Rusia, așa cum a dezvăluit CursdeGuvernare.
b), În domeniul feroviar, în 2024, Ministerul Transporturilor a înființat „Carpatica Feroviar”. Compania este una de interes strategic pentru transportul de armament și militari.
c), Însă, cea mai importantă investiție în industriile de suport este sprijinul acordat de stat pentru combinatul siderurgic Liberty Galați.
„În momentul de față, cei de la Liberty au primit din partea statului un credit pentru capital de lucru. În urmă cu două săptămâni a trecut memorandumul prin guvern și urmează să primească 350 de milioane exclusiv pentru capital de lucru și, în două-trei săptămâni, o să repornească furnalul din Galați”, a explicat Bogdan Ivan.
Companii din industria de armament
a), Companii de stat (sub umbrela Romarm SA)
Romarm SA este principalul holding din industria de apărare din România, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei. Sub umbrela sa sunt incluse mai multe fabrici și companii:
1. Uzina Mecanică Cugir (UM Cugir) – arme de infanterie, muniție, pistoale, puști.
2. Uzina Mecanică Plopeni – muniții de diverse calibre.
3. Uzina Automecanica Moreni – vehicule blindate (ex: transportorul blindat Piranha, Saur).
4. Electromecanica Ploiești – rachete, sisteme de lansare.
5. Arsenal Reșița – tunuri, artilerie.
6. Metrom Brașov – componente mecanice și sisteme integrate.
7. Carfil Brașov – muniții și armament ușor.
8. Făgăraș Nitramonia Rompiro – explozivi și propulsori.
9. Tohan Zărnești – rachete, muniții speciale.
10. Pirochim Victoria – explozivi și pirotehnice militare.
b), Companii private sau mixte (cu participare străină sau privată românească)
1. Aerostar Bacău – mentenanță și modernizare pentru avioane militare, sisteme aeriene fără pilot (UAV), componente aviatice.
2. IAR Brașov – elicoptere (în special colaborări cu Airbus Helicopters), modernizări MiG-21 și IAR-99.
3. Pro Optica – sisteme optice, termale și de vedere pe timp de noapte.
4. Stimpex – sisteme de comunicații și securitate.
5. Elprof – echipamente electronice militare.
6. Romaero – mentenanță aeronave, colaborări cu companii internaționale (ex: Boeing, Raytheon).
7. Interactive Systems & Business Consulting – software și soluții pentru apărare cibernetică și comunicații.
Investiții și colaborări internaționale:
General Dynamics (transportoare Piranha)
Airbus (elicoptere H215M produse la Ghimbav)
Raytheon (rachete Patriot)
IVECO – fabrică de camioane militare în comuna Petrești, județul Dâmbovița
Elbit Systems (Israel – fabrica de drone la Brașov)
MBDA (Franța – rachete antiaeriene)
BAE Systems, Lockheed Martin, Rheinmetall – colaborări și offseturi.
(Citiți și: ”Ilie Bolojan: Lista ”to do” de creștere a competitivității europene – România trebuie să intre în conglomerate pe partea de producție – Alte recomandări ale UE”)
(Citiți și: ”Investigație / Cum construiește Rusia cea mai mare bază NATO din Europa de Est. În România”)
(Citiți și: ”Investigație / Blindatele Armatei Române (NATO) vor fi asamblate de… Rusia”)
(Citiți și: ”Strategia pentru industria de apărare, adoptată: Cum arată industria de armament de stat și cea privată a României. Detaliile și obiectivele strategiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
