La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Industria în suferinţă: Dezvoltarea haotică accentuează dependenţa de comenzile externe și irosește resursele interne

de Adrian N Ionescu , 15.12.2019

Producţia industrială a scăzut a 5-a lună consecutiv, iar performanţa companiilor cu capital străin din ramura prelucrătoare nu mai poate ameliora rezultatele dezvoltării lipsite de viziune. Industria dependentă excesiv de comenzile externe ratează fructificarea superioară a resurselor interne.

Astfel, în ciuda ponderii industriei de 22,6% la formarea produsului intern brut (PIB), aceasta a devenit un factor negativ pentru creşterea economică, de vreme ce contribuţia sa a fost de MINUS 0,2%, în primele nouă luni ale anului 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Guvernele României nu au elaborat politici de dezvoltare industriale decât împinse de la spate de rigorile apartenenței la  Uniunea Europeană. Și au omis să le mai aplice.

Dezechilibrele produse de dezvoltarea haotică

Producția industrială a României are o structură dezechilibrată, rezultat al lipsei de viziune a politicilor naționale, dezechilibru care nu a putut fi compensat de eforturile de a nu rata șansa industriei auto și  interesele altor  investiții străine.

Structura cifrei de afaceri a industriei este expresia combinației întâmplătoare dintre interesele investitorilor străini, capacitatea redusă de investiție a capitalului autohton și eforturile de supraviețuire ale unor sectoare după 1989.

Se vede într-un tabel din cel mai recent „document de politică industrială” a României, din august 2018, care indică proporţii care nu s-au schimbat fundamental faţă de data statisticilor incluse.

Documentul își așteaptă încă aplicarea.

Astfel, „fabricarea autovehiculelor de transport” are de departe cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri a industriei româneşti: peste 20%, dar acesta este rezultatul (târziu) al vânzărilor întreprinderilor de la Mioveni- Pitești și Craiova. Producția auto are și cea mai mare contribuție la export, de circa 30%.

Nici o altă categorie nu se apropie măcar de ponderea auto, următoarea ramură fiind industria alimentară, cu o pondere în cifra de afaceri de 13%, departe de nevoile interne acoperite de importuri. Contribuția industriei alimentare la exportul industrial este de nici 3% din total.

A treia cea mai mare ramură după cifra de afaceri este cea a produselor de cauciuc (6,5%), cu o contribuție la export de peste 7%, dar și această performanță este rezultatul achiziției de către Michelin a celei mai mari capacități de producție de anvelope și a investițiilor Continental.

Documente generoase, practici contrare

Au existat trei „documente de politică industrială” în istoria postdecembristă (în 2002, 2005 și august 2018), primele două cerute de negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar ultimul produs „în concordanță cu noua strategie de politică industrială revizuită a Uniunii Europene (COM 479/13.09.2017: Să investim într-o industrie inteligentă, inovativă și sustenabilă)”.

Practica guvernamentală nu a făcut însă nici un pas pe noua direcție europeană, ci dimpotrivă, a fost preocupată de stimularea populistă a consumului, care a deteriorat grav echilibrele financiare ale României.

(Citiți și: „Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București” )

Iar „documentele de politică industrială” ale guvernelor au doar obiective generoase.

Dependenţa excesivă de comenzile externe

Dependența de comenzile externe a făcut ca, de pildă, scăderea cererii germane mai ales de componente auto să ducă la scăderea pe mai multe luni consecutive a producției industriale.

Industria prelucrătoare a fost în scădere pentru a cincea lună consecutivîn octombrie  cu 3,9% faţă de aceeaşi lună din 2018, în serie brută şi cu 6,6% în serie ajustată sezonier, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). 

Pe primele 10 luni, industria prelucrătoare a scăzut  cu 1,6% (-2,1% în serier ajustată).

Scăderea producției a avut loc „pe fondul finalului de ciclu economic european și al provocărilor interne, structurale (în sectorul energetic) și conjuncturale (intensificarea costurilor salariale și semnalele de temperare a cererii)”, potrivit analiştilor Băncii Transilvania.

Ca urmare industria prelucrătoare românească a avut una dintre cele mai slabe evoluţii din UE în 2019 şi a urmat tendinţa celei germane, de ale cărei comenzi depinde în mare parte.

Nici producţia proprie de autoturime în România nu a mai contribuit în 2019 ca în alţi ani la rezultate mai bune ale întregii industrii prelucrătoare (creştere în primele 9 luni de peste 6% la Dacia Mioveni, dar scădere de 7% la Ford Craiova, e drept – pe fondul schimbării modelelor produse, potrivit datelor ACAROM.

Producţia industrială totală a scăzut  pe primele 10 luni ale anului cu 1,9% în serie brută şi cu 2,8% în serie ajustată sezonier, potrivit datelor INS.

Neglijenţa privind factorii interni şi erodarea competitivităţii din cauza nivelului tehnologic scăzut

În vreme ce a avut loc „o slăbire clară a sprijinului pe care mediul extern îl furnizează industriei locale încă din 2018”, a devenit cu atât mai remarcabilă creşterea influenţei factorilor interni în august şi septembrie 2019, care se vor fi agravat în lunile ulterioare, potrivit sondajelor.

„Primul strat al slăbirii industriei prelucrătoare este erodarea în ultimii ani a competitivităţii prin preţ a industriilor cu nivel scăzut de tehnologie” (conform clasificării Eurostat), care nu au putut „absorbi creşterile rapide ale salariilor mici”, potrivit analiştilor BCR

Ramurile care nu se bazează pe avantajul tehnologic „au început să scadă cu mult înainte ca industria în ansamblu să simtă un vânt rece din exterior la finalul anului 2018”.

Se remarcă industria articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea tutunului, industria textilă, prelucrarea pieilor şi fabricarea articolelor din lemn, care împreună reprezintă cam 15% din toată industria prelucrătoare”, potrivit sursei citate.

Se adaugă, fără îndoială, și alte ramuri cu contribuții mici, de câteva procente, la cifra de afaceri a industriei (v. tabelul de mai sus), care nu fructifică superior resursele interne, printre care industria mobilei și a lemnului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2019

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    16.12.2019, 12:44 am

    Este evident esecul “strategiilor” de “politica industriala”, in lipsa unui proiect de tara cu “obiectivul reindustrializarii” pe care l-am propus (fara rezultat) spre evaluare si promovare Guvernului Orban si Presedintelui Johaniss!
    1.Dependenta excesiva de comenzile externe este un DAT normal al tarilor dezindustrializate!Problema este ca necompetitivitatea economica si institutionala a alungat dupa 2010 investitorii industriali, astfel ca teritoriul national este acoperit in proportie de sub 10 la suta cu intreprinderi industriale straine, care n-au creat cele 5 milioane de locuri de munca pierdute dupa 89!
    Este o naivitate economica sa crezi in epoca globalizarii, ca o tara esuata economic poate dicta ce industrii sa se localizeze aici, necesitatea stringenta a Romaniei fiind ca sa inceapa odata reindustrializarea!
    Abia dupa ce teritoriul va fi acoperit de industria “primei revolutii industriale” de montaj simplu si cu valoare adaugata slaba, se va forma forta de munca si structura industriala pentru industrii complexe cu valoare adaugata in crestere!
    2.Procesul reindustrializarii nu se realizeaza de la sine, ca rezultat al actiunii pietei, decit in 200 de ani, la fel ca in tarile (azi) dezvoltate!Acesta se ORGANIZEAZA printr-un proiect de tara, care aduce competitivitatea catre indicele 1 al Coreii de Sud, creaza institutii noi DEZVOLTATOARE INDUSTRIAL inexistente azi, odata cu structutile investitionale si de urmarire a accelerarii procesului de reindustrializare!In acest sens nu avem decit comitete si comisii plus strategii teoretice…
    3.Proiectul de reindustrializare INSTITUIE un nou model economic de lucru, identificind directiile de dezvoltare, obiectivele primare de initiere a dezvoltarii, costurile si sursele de finantare – cu efect pro-activ economic, pe care nu le pot avea simplele, teoreticele “documente de politica industriala” cerute sau nu de UE!
    4.Proiectul de reindustrializare este prin litera si spiritul sau un nou si adevarat “model de dezvoltare” pro-activ, diferit de actualul “model Bugetar PASIV intre doua legislaturi” – care nu are mecanisme si tehnici de lucru si de constringere/control de realizare a “strategiilor industriale”, continute in “documentele (birocratice) de politica industriala”!
    5.Fara un proiect de tara care sa prezinte reindustrializarea (si proiectul de tara) drept BRAND ECONOMIC de tara, investitorii straini nu se vor indrepta catre Romania, uzinele AUTO fiind exceptiile fericite in care Renault si Ford au preluat dea-gata structuri industriale complete, efortul fiind numai de modernizare. Fara un proiect de tara, nici o firma de mare anvergura ca BMW sau altele nu vor lua totul de la zero – inainte ca Romania trezita din stagnarea industriala sa pregateasca toate contitiile minimale pentru succesul investitorului strain.
    6.Dupa 30 de ani de analiza economica si industriala teoretica si in registrul asteptarii ca investitorii straini sa ne caute, a venit vremea ca noi sa ne zbatem sa ne asiguram vizibilitatea si conditiile optime care sa-i determine sa aleaga Romania pentru locare.
    Altfel analizele sint teoretice si niciodata nu vor avea solutii concrete pentru iesirea din caderea industriala in curs si exodul fara limita a fortei de munca!
    7.In aceasta directie, publicatiile economice trebuie sa recurga nu doar la analize si dezbateri, ci sa mearga pina la SCRISORI DESCHISE prin care sa-i traga de mineca pe guvernanti, spre a intra pe fagasul unor actiuni concrete de identificare si atragere a investitorilor industriali majori dupa modelul Orban al Ungariei!
    8.Dupa trei decenii de dezbatere teorteica asupra dezvoltarii, este nevoie ca in Conferintele Nationale sa fie prezentate si dezbatute PROIECTE DE TARA, cu obiectivul reindustrializarii, in lipsa carora discutiile despre “Revolutia Economica post-Dragnea” va ramine simpla teorie politica…

    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    -dezvoltare industriala-

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult