Industria prelucrătoare românească și-a atenuat declinul în luna aprilie, ritmurile de scădere a producției și a comenzilor noi fiind mai moderate decât în luna martie, când evoluțiile negative se accentuaseră, potrivit Indicelui PMI® (Purchasing Managers Index) realizat de BCR România, un sondaj realizat în rândul managerilor de achiziții din industrie cu scopul de a monitoriza în timp real evoluția activității economice din industrie.
Principalele constatări:
- Indicele PMI depășește media seriei din ultimele 22 de luni,
- Producția și comenzile noi scad în cel mai lent ritm din ultimele zece luni,
- Presiunile inflaționiste se atenuează ușor.
Indicele PMI agregat a crescut în aprilie la 48,3 de la 46,9 în luna precedentă, pe fondul unei contribuții direcționale pozitive a tuturor celor 5 componente, punctează Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR.
Un indice PMI sub valoarea de 50 de puncte indică contracție a activității, în timp ce un PMI peste 50 indică expansiune a activității economice. Indicele PMI este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Producătorii au rămas dornici să-și protejeze marjele și au menținut politici prudente în ceea ce privește achizițiile și angajarea
”Începutul agitat de an, plin de evenimente atât interne, cât și globale, a afectat cel mai probabil activitatea manufacturieră internă până acum în acest an. Evoluția cererii externe rămâne crucială pentru orice redresare semnificativă a sectorului. Indicele HCOB Flash PMI privind industria prelucrătoare din Germania a scăzut ușor în aprilie, la 48,0, indicând faptul că toată incertitudinea legată de tarife afectează cel mai mare partener comercial al României.
Pe baza valorilor PMI, ar trebui să ne așteptăm ca industria să nu sprijine creșterea economică în primul trimestru al anului 2025. Datele oficiale privind producția industrială, publicate de Institutul Național de Statistică pentru primele două luni ale trimestrului, indică o imagine similară.
Așteptările rămân că producția industrială își va recăpăta impulsul de creștere în 2025, după doi ani consecutivi de contracție”, comentează datele Ciprian Dascălu (foto).
Conform sondajului realizat de BCR, sub-indicele producției a rămas sub nivelul neutru de 50,0 pentru a unsprezecea lună consecutiv în aprilie. Indicele cu cea mai mare pondere – al comenzilor noi – a semnalat doar o scădere modestă, care a fost mai mică decât tendința medie.
Comenzile externe – principalul element negativ pentru industria locală, în aprilie
Companiile care au raportat scăderi ale volumului comenzilor le-au asociat, de obicei, cu cererea slabă și, în unele cazuri, cu nivelul ridicat al prețurilor. Volumele de comenzi noi din străinătate au continuat să scadă într-un ritm robust, care a fost în mare măsură conform cu media seriei.
”Condițiile economice nefavorabile și cererea slabă rămân principalele puncte de îngrijorare pentru producătorii români. Sub-indicele comenzilor noi a scăzut din nou în aprilie, prelungind seria de contracție la zece luni. Cererea slabă a fost parțial legată de prețurile mai mari practicate, conform răspunsurilor din această lună.
Lipsa de interes din partea clienților internaționali a fost problema raportată de firmele chestionate ca motiv principal pentru încă o lună de contracție a comenzilor noi de export în aprilie. Încrederea cu privire la evoluția viitoare ale mediului de business a slăbit în aprilie, dar a rămas cu mult peste pragul care indică creștere, iar producătorii din România și-au exprimat îngrijorări cu privire la inflație și la evoluția generală a mediului economic și politic. Accesul la fonduri europene, planurile de extindere și speranțele unei îmbunătățiri a condițiilor de cerere sunt motivele care au menținut producătorii optimiști”, mai afirmă Ciprian Dascălu.
Cerere încă modestă și creștere a incertitudinilor legate de climatul economic și politic
Privind înainte, cererea externă va juca un rol important în evoluția viitoare a industriei prelucrătoare românească, mai precizează acesta. De regulă, firmele au atribuit declinul susținut al producției atât numărului redus de comenzi, cât și provocărilor economice. Totodată, firmele au folosit stocurile pentru a îndeplini cerințele de producție.
”Investiții semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulul fiscal amplu aprobat în Germania pentru infrastructură și cheltuieli pentru apărare, sunt susceptibile să impulsioneze producția industrială europeană. Incertitudinea rămâne ridicată, în special în contextul tarifelor anunțate de SUA. România este expusă în mare parte indirect tarifelor SUA, prin lanțul de aprovizionare al industriei auto germane”, arată economistul BCR.
În același timp, potrivit BCR, componenta ocupării forței de muncă continuă să indice contracție în aprilie, în principal ca urmare a plecărilor și a reducerii personalului redundant, conform răspunsurilor oferite.
”Volumul de comenzi nefinalizate și-a accelerat contracția în aprilie, indicând că nevoia de muncă este scăzută în prezent, iar acest lucru se reflectă și într-o valoare mai mică a contracției stocului de produse finite. Cererea scăzută continuă să se reflecte în cantitatea de achiziții și în stocurile de achiziții. Prețurile factorilor de producție au continuat să crească în aprilie, deși au încetinit pentru a doua lună consecutiv. Au fost menționate liste de prețuri crescute ale furnizorilor, precum și costuri mai mari pentru materii prime și energie. În unele cazuri, respondenții au legat inflația de incertitudinea generată de tarifele SUA. Prețurilor de producție au avut o evoluție similară, atenuând ritmul de creștere comparativ cu luna precedentă”, mai explică Ciprian Dascălu.
(Citește și: ”Valoarea adăugată economiei europene de către IMM-uri continuă să scadă – Productivitatea își accentuează declinul în raport cu cea a companiilor mari”)
***
Urmărește-ne pe Google News
