Potrivit datelor INS, investițiile nete realizate per total în economia națională au scăzut în prima jumătate a acestui an cu aproape zece procente, cea mai mare reducere fiind înregistrată la grupa de utilaje ( inclusiv mijloace de transport), respectiv 15,6%. Ponderea construcțiilor noi în total investiții s-a situat la circa 44% atât pentru lucrări de construcții noi cât și pentru utilaje, restul revenind altor cheltuieli.
Majoritatea relativă a sumelor s-a îndreptat spre sectorul industrial (38,9%), urmat îndeaproape de grupa Comerț/Servicii (36,7%). Deși în creștere față de anii trecuți, agricultura a primit doar ceva mai mult de șase procente din banii investiți iar construcțiile au însemnat o șesime din totalul plasamentelor în economia națională.
Pentru a avea o imagine a modului în care criza și politicile guvernamentale au afectat investițiile în economia națională, vă prezentăm seria de evoluții ce s-au produs în activitatea de investiții de la un an la altul din anul 2008 încoace, baza de plecare fiind 2007, primul an de apartenență la Uniunea Europeană.
Se poate observa că valoarea din acel an nu a mai fost atinsă, ultima creștere fiind înregistrată în anul 2012. În 2013, scăderea a fost una relativ mică, ceva mai mult de două procente, pentru ca în 2014 să se coboare înapoi spre nivelul de 80% din investițiile înregistrate în 2007.
Din păcate, nu doar evoluția volumului total de investiții a fost nefavorabilă dar și cea a structurii acestora. Dacă la grupa alte cheltuieli ne aflăm la peste 100% din nivelul de referință, la construcții noi suntem în apropierea mediei, la 82%, iar la utilaje ne-am dus spre 60%. Revenirea din 2012 s-a continuat în ritm mai redus în 2013 și a fost anulată de contraperformanța din 2014.
Este o veste proastă din perspectiva necesităților de retehnologizare și de aducere a bazei de producție la niveluri mai apropiate de Occident, cu consecințe pe termen mediu și lung. După cum aceste consecințe favorabile ale investițiilor din 2007-2008 s-au văzut și se văd în prezent, diminuarea lor din prezent se va vedea tocmai la orizontul tentativei de aderare la Zona Euro.
Dincolo de bucuria de moment a îndeplinirii pe hârtie a indicatorilor de la Maastricht, ar trebui să fim mai atenți la economia reală și la bazele pe care ne plasăm în traiectoria către data de 1 ianuarie 2019.
Aceasta presupune nu doar atingerea dar și păstrarea nivelui de creștere în eficiență și competitivitate a economiei, mai ales pentru reducerea pe ultima sută de metri a distanței de nivel de trai ( cam mare) care ne desparte de media UE. Or, fără un ritm susținut al investițiilor ( iar aici nu atât sectorul privat poartă vina – vezi și structura relativ bună pe domenii a banilor alocați – , cât alocările firave făcute de stat și insuficienta îmbunătățire a mediului de afaceri) nu se va putea merge mai departe.
