Încrederea consumatorilor și a managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a revenit ușor pe creștere în luna iulie, conform Indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI).
În ciuda îmbunătățirii în trei din cele cinci sectoare economice în care s-au realizat sondaje, indicatorul ESI compozit a rămas și în luna iulie la un nivel asociat cu o activitate economică slabă, la fel ca în precedentele 14 luni, cu toate că a atins cel mai ridicat nivel din acest an.
La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a crescut cu 1,5 puncte, la 97,2 puncte în iulie, iar în zona euro a avansat cu aceeași marjă, la 96,9 puncte.
Economistul șef al BCR: „Datele din sondaje sugerează că (ne)încrederea economică a atins un minim în trimestrul al doilea – Companiile fie ignoră impasului politic, fie au integrat incertitudinea în mediul lor operațional”
De notat totuși că „indicatorul sentimentului economic” pentru România pare să fi atins de câteva luni un minim („bottom”), de la care, în general, o tendință negativă se inversează, cu toate că această inversare poate să vină după o perioadă mai îndelungată de activitate economică sub potențial sau de activitate economică stagnantă.
„Indicatorul de încredere economică (ESI) a revenit la 92,8 puncte în iulie, de la valoarea revizuită în creștere de 91,7 puncte în iunie, față de nivelul de 83,5 puncte raportat inițial. Revizuirea substanțială s-a datorat în mare parte sectorului serviciilor. Creșterea din iulie a fost determinată de consolidarea încrederii consumatorilor și de îmbunătățirea sentimentului în comerțul cu amănuntul și construcții. Scăderea încrederii în servicii a compensat parțial aceste evoluții, iar moralul din industria prelucrătoare a rămas neschimbat”, explică Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR și analist Erste, într-un raport publicat joi.
De notat că nivelul din iulie al ESI este cel mai ridicat din acest an.
În graficul de mai jos este ilustrată evoluția indicatorului ESI în paralel cu evoluția ESI (medie) din cele 27 țări UE:
„Datele din sondaje sugerează că încrederea economică ar fi putut atinge un minim în trimestrul al doilea. Companiile par fie să nu mai acorde aceeași importanță impasului politic prelungit, fie să fi integrat complet incertitudinea asociată în mediul lor operațional”, mai precizează Dascălu.
În pofida acestei stabilizări economice, scenariul de bază al BCR continuă să indice o recesiune ușoară în 2026.
Minim pentru încrederea consumatorilor – perioada de vară sprijină redresarea cererii de consum
Un minim pare să fi atins și încrederea consumatorilor (vezi tabel mai jos), care a fost lovită începând din vara anului trecut de majorarea taxelor și impozitelor și de majorarea inflației.
Conform datelor ESI, încrederea consumatorilor români s-a îmbunătățit la -30,0 puncte în luna iulie, de la -34,5 puncte anterior, în iunie. Nivelul din iulie a rămas totuși sub minimele atinse în timpul pandemiei din 2020.
Evoluția a fost susținută de toate componentele: consumatorii au raportat o situație financiară anterioară mai bună, perspective mai favorabile privind economia și finanțele personale și o creștere semnificativă a intențiilor pentru achiziții importante, cu o valoare mai mare.
De notat totuși că contextul economic intern continuă să fie dificil, complicat atât de criza politică locală, cât și de situația internațională ce produce șocuri economice recurente.
Stabilizare în comerțul cu amănuntul, creștere a încrederii în construcții, unde banii europeni finanțează o activitate record
Ciprian Dascălu, economistul BCR, mai arată că încrederea din industria prelucrătoare a rămas neschimbată față de luna precedentă, la -2,9 puncte în iulie. Evaluarea mai slabă a portofoliului actual de comenzi a fost compensată de așteptări mai bune privind producția și de reducerea stocurilor, arată analistul.
În același timp, gradul de utilizare a capacităților de producție din industria prelucrătoare a crescut la 68,3% în trimestrul al treilea, de la 66,6% în trimestrul al doilea, dar a rămas cu mult sub media istorică (vezi grafic mai jos).
Totodată, încrederea din industria de servicii a scăzut la -2,3 puncte în iulie, de la 0,1 în iunie, valoare revizuită masiv în creștere față de nivelul inițial de -23,8. Managerii au raportat o deteriorare a situației anterioare a afacerilor, a cererii din trecut și a cererii anticipate.
În ceea ce privește sentimentul managerilor din comerțul cu amănuntul, acesta s-a consolidat la -2,1 puncte în iulie, de la -8,8 în iunie. Managerii au raportat o activitate comercială anterioară mai bună și așteptări optimiste privind vânzările viitoare, care au compensat creșterea volumului stocurilor.
Încrederea din construcții s-a îmbunătățit marginal în iulie, la -11,4 puncte, de la -11,8 anterior. Atât nivelul comenzilor, cât și așteptările privind ocuparea forței de muncă au avut o contribuție pozitivă.
De notat de asemenea că așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în toate sectoarele în luna iulie. În schimb, așteptările consumatorilor privind inflația au crescut ușor față de luna precedentă.
Companiile raportează intențiile mai bune în privința noilor angajări – probabilă revenire a consumului în perioada de vară
Per ansamblu, companiile au indicat o creștere anticipată a intențiilor de angajare peste media istorică. Indicatorul privind așteptările referitoare la ocuparea forței de muncă a depășit pragul de 100 de puncte, după șase luni consecutive sub acest nivel, ajungând la 100,7 în iulie.
În special managerii din comerțul cu amănuntul și construcții au raportat intenții mai puternice de angajare, în timp ce participanții din servicii și industria prelucrătoare au semnalat perspective mai slabe privind ocuparea forței de muncă.
În același timp, temerile consumatorilor privind șomajul în următoarele 12 luni s-au diminuat față de luna precedentă.
(Citește și: INS – Tendințele în economie: Stabilizare în servicii – Construcțiile impulsionate de fondurile europene – Consumul dă semne de revenire și ar putea reîncepe să contribuie pozitiv la PIB)
(Citește și: Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an)
***
