Cheltuielile României cu Educația și Cercetarea sunt „outside the range” (cu deviere foarte mare) în clasamentul UE și proiectează o competitivitatea viitoare puternic afectată pe cele două elemente esențiale: resursa umană și capacitatea internă de inovare.
Până la ”capacitatea internă de inovare” și până la cercetare, prima alocare a statului pentru Educație vizează sistemul public de la școala primară și până la (inclusiv) universitate.
Cheltuielile pentru Educație – cele mai reduse, și nominal în euro, și ca porcent din PIB
În ceea ce privește Educația, Eurostat arată că în 2023 (cel mai recent an cu detalierea cheltuielilor), pentru majoritatea țărilor UE, cheltuielile medii anuale (din surse publice și private) pentru toate instituțiile de învățământ, pe elev/student, au variat de la 3.754 euro în Bulgaria la 15.323 euro în Danemarca.
În afara acestui interval s-au situat:
- Luxemburg, care a înregistrat cheltuieli medii pentru educație pe elev/student considerabil mai mari, de 27.531 euro
- România, cu 2.775 euro, care a înregistrat o medie mult mai scăzută.
Datele Eurostat arată că România combină o pondere minimă din PIB alocată educației cu o sumă brută extrem de redusă per elev și cu un nivel scăzut al investițiilor în infrastructură, ceea ce explică decalajele de capital uman și performanță educațională față de restul statelor europene.
Astfel, în timp ce la nivelul UE cheltuielile publice pentru educație se situează în medie la 4,7% din PIB, iar liderii europeni precum Suedia alocă 6,8% din PIB, în România ponderea era de doar 3,0% din PIB.
Majoritatea statelor membre au alocări între 3,9% și 5,3% din PIB.
Subfinanțarea generală de 3,0% din PIB afectează transversal toate ciclurile de învățământ. Deși învățământul universitar primește o pondere similară proporțional cu media UE (între 20 și 26% din bugetul total al Educației), volumul absolut al fondurilor per student rămâne printre cele mai mici din UE, din cauza anvelopei bugetare totale foarte reduse.
Cum se distribuie cheltuielile totale – România, sub 5%, ponderea cheltuielilor de capital
Cheltuielile totale ale instituțiilor de învățământ se împart în cheltuieli curente (salarizarea cadrelor didactice, utilități, bunuri și servicii curente) și cheltuieli de capital (investiții în clădiri noi, modernizarea școlilor, laboratoare, echipamente tehnologice).
În timp ce țări precum Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Olanda sau Germania alocă cel puțin 9.7% – 10.0% din bugetul educației pentru investiții de capital (modernizarea infrastructurii), în România cheltuielile de capital reprezintă mai puțin de 5,0% din total.
Restul de peste 95% este absorbit aproape integral de cheltuielile de funcționare curentă (în principal salarii), lăsând un spațiu bugetar minim pentru digitalizare sau dotarea școlilor.
(Citește și: Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie)
****
Urmărește-ne pe Google News
