fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

de Mariana Bechir , 8.9.2019

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU.

Începe școala și lipsește totuși o analiză: Cine sunt cei care ne educă azi copiii?

Cum este și ce crede despre el însuși corpul profesoral 

Aproximativ 85.000 de profesori sunt absolvenți ai unor programe de învățământ superior la distanță (ID) și trebuie să se întoarcă urgent în facultăți pentru a fi aduși la standarde decente. Informația a fost prezentată de însăși ministrul Ecaterina Andronescu – în urmă cu câteva luni, pe când era ministru al Educației.  “Când înveți la distanță, înveți ușor departe de carte. Ca urmare, cu prioritate trebuie să îi aducem într-un program de formare”, spune Ecaterina Andronescu.

85.000 înseamnă aproape 43% din cei 199.187 de profesori care predau în sistemul preuniversitar (inclusiv cel profesional și cel pentru copii cu nevoi speciale) anul trecut, conform datelor INS.

O părere diametral opusă despre ei înșiși au însă profesorii, care se consideră bine pregătiți, mai bine pregătiți decât colegi ai lor din state unde elevii se încadrează în Top 10 la testele PISA.

De exemplu, 96,8% din profesorii români de gimnaziu consideră că au fost “bine” sau “foarte bine” pregătiți în ceea ce privește conținutul materiei predate, conform Raportului TALIS 2018 (The Teaching and Learning International Survey), realizat de OECD și apărut recent.

Din totalul de peste 250.000 de profesori cuprinși în eșantionul de la nivel mondial (cel mai mare folosit vreodată), din 48 de țări, 83,2% se consideră bine pregătiți în ceea ce privește disciplina predată. Cu 13,6 puncte procentuale sub ponderea din România!

Din cele 48 de state, doar profesorii din Vietnam apreciază că sunt mai bine pregătiți decât românii – procentul celor care au răspuns cu “bine” sau “foarte bine” este de 98,3% din total intervievați.

Cu observația că elevii din Vietnam s-au clasat pe locul 22, din 70, la ultimele teste PISA, iar la una dintre cele trei probe, Știință, pe locul 8. Elevii din România s-au clasat pe locul 47, inclusiv la Știință.

De asemenea, la Citire, aproape 39% din elevii români de 15 ani participanți la ultimele teste PISA s-au dovedit a fi analfabeți funcțional (adică nu înțeleg ceea ce citesc, nu sunt în stare să facă unele asocieri etc), în timp ce ponderea din rândul elevilor vietnameazi, la acest capitol, este sub 15%.

Vietnamul se situează pe locul 10 în topul statelor cu cele mai mici rate de analfabeți funcțional la Citire.

Ponderea profesorilor români care se consideră “bine” și “foarte pregătiți”, comparativ cu media TALIS (48 de state), la alte capitole:

Aproape 70% din profesori de gimnaziu cred că au competențe ridicate pentru a preda folosindu-se de marile aventaje oferite de IT&C, deși învățământul românesc este unul dintre cele mai primitive din acest punct de vedere, cu cei mai mulți directori de școală care acuză lipsa internetului, a softurilor educaționale și a internetului.

În ceea ce privește competențele trans-curriculare, care încurajează printre altele gândirea critică, trebuie amintit că peste 45% dintre profesori sunt de acord și cred că ar fi foarte bine și bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care să ignore Parlamentul și alegerile, potrivit studiului Educație pentru democrație în școlile din România, dat publicității anul trecut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

Același studiu arată că proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care cred că acesta a avut impact negativ.

În sondajele OECD, totul este aproape perfect în sistemul de educație… 

Per total, profesorii români stau bine la analiza TALIS, conform datelor privind țara noastră, colectate din sondajele completate de cei aproape 4.000 de profesori și directori de școli:

  • Cariera didactică a fost prima opțiune pentru 75% dintre profesorii din România(comparativ cu 67% din profesorii din țările și economiile OCDE participante la TALIS).
  • Cel puțin 96% dintre profesorii din România citează ca principală motivare oportunitatea de a influența dezvoltarea copiilor sau de a contribui în societate.
  • Pe parcursul educației și formării inițiale 91% dintre profesorii din România au fost instruiți în ceea ce privește conținutul disciplinei, pedagogia și practica la clasă – o pondere mai mare decât media țărilor și a economiilor OCDE participante la TALIS (79%).
  • Printre practicile de formare, cele destinate să îmbunătățească managementul clasei și claritatea instruirii sunt aplicate la scară largă în România, cel puțin la fel ca și în țările și economiile OCDE participante la TALIS. De exemplu, în România, 73% dintre profesori declară faptul că reușesc să liniștească frecvent elevii gălăgioși (media OCDE este de 65%) și 97% declară faptul că explică frecvent modul în care sunt relaționate temele noi cu cele deja abordate (media OCDE 84%).
  • Practicile care implică activarea cognitivă a elevilor, importante pentru învățare, sunt mai puțin răspândite, cu aproximativ jumătate dintre profesori care utilizează aceste metode în țările OCDE. În mod specific, în România 44% dintre profesori declară că solicită frecvent elevilor să decidă în privința propriilor proceduri pentru rezolvarea sarcinilor complexe, comparativ cu 45% în medie la nivelul OCDE.
  • În medie, în România, pe parcursul unei lecții obișnuite profesorii petrec 81% din timp cu procesul efectiv de predare și învățare, procent mai ridicat față de media OCDE, de 78%.
  • În România, 84% dintre profesori evaluează în mod obișnuit progresul elevilor lor prin observarea acestora și prin oferirea de feedback imediat (media OCDE este 79%).
  • În ansamblu, majoritatea profesorilor și a directorilor își consideră colegii drept deschiși la schimbare și școlile unde predau ca având capacitatea de a adopta practici inovatoare. În România, 83% dintre profesori declară că ei și colegii lor se sprijină reciproc în punerea în aplicare a unor idei noi. Această proporție este mai mare decât ponderea medie din țările și economiile OCDE participante la TALIS (78%).

… dar rezultatele sistemului sunt dezastruoase

  • Abandon îngrijorător – la nivelul anului 2016/2017, doar 80,7% dintre copiii cu vârsta corespunzătoare clasei a VIII-a au absolvit învățământul gimnazial. 20% au fost pierduți pe drum.
  • Rezultatele de la ultimele teste PISA: 38,7% din elevi analfabeți funcțional la Citire și 39,9% analfabeți funcțional la Matematică.
  • Dintr-o clasă de 24 de elevi în clasa I în anul 2005-2006, doar 10 au promovat examenul de bacalaureat peste 12 ani.
  • 62% din elevii liceelor tehnologice nu au obținut notă de promovare a Bacalaureatului, în 2018.
  • În anul 2018, 39% din elevi au obținut la Evaluarea Națională note mai mici de 5 la proba de matematică.
  • 32,2% dintre elevii participanți la Evaluarea din 2018 au avut la clasă medii cu peste trei puncte mai mari faţă de media de la examen.
  • Procentul de promovare (medii mai mari decât 8) înregistrat de candidaţii care au susţinut proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar (sesiunea 2019) este de 75,28% (75,75% în 2018).
  • Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare anul acesta, înaintea analizării contestațiilor, a fost de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult