Statele Unite ale Americii au impus oficial de luni seară tarifele de 25% pe Canada și Mexic, amânate în debutul lunii februarie, potrivit Bloomberg. În vigoare au intrat și noi tarife vamale de 10% pe importurile din China, salva tarifară „surpriză” fiind anunțată de Donald Trump joia trecută.
Noile taxe vamale se vor aplica pe bunuri în valoare de 2,2 trilioane de dolari, conform Reuters, cele trei țări vizate fiind principalii trei parteneri comerciali ai SUA. Tarifele au intrat în vigoare la ora 12:01 a.m. EST (07:01 în România), la doar câteva ore după ce președintele Trump a declarant într-o conferință de presă că cele trei țări nu au reușit să facă suficient pentru a stopa fluxul de opioide pe bază de fentanil în SUA, mai notează Reuters.
Canada și China răspund imediat. Ontario, care aprovizionează cu electricitate mai bine de 1 milion de gospodării americane, amenință cu oprirea exporturilor de energie
Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat în cursul zilei de luni că, dacă tarifele americane vor intra în vigoare, Canada va răspunde imediat prin aplicarea de tarife care acoperă importuri de origine americană în valoare de 155 miliarde de dolari canadieni (110 miliarde de dolari SUA).
La rândul lor, mai mulți oficiali canadieni au amenințat cu o serie de restricții non-comerciale. Doug Ford, premierul provinciei canadiene Ontario, a afirmat că dacă președintele Trump „vrea să ne distrugă economia, să ne lovească familiile, voi bloca exporturile de electricitate către Michigan, către New York și Minessota, unde ținem lumina aprinsă pentru 1,5 milioane de case și multe fabrici”.
„O să lovim absolut tot. (…) Nu vreau să o fac, este ceva nefericit. Aș vrea să exportăm mai multă electricitate către SUA, mai multe produse energetice, mai multe minerale critice, uraniu și așa mai departe. Va fi o problemă masivă-masivă. Canadienii îi iubesc pe americani. () Dar suntem total împotrivă. Până și republicanii spun că aceasta este cea mai mare greșeală pe care președintele Trump o face și suntem total împotrivă”, a spus Doug Ford la NBC News.
Președintele mexican Claudia Sheinbaum ar urma să anunțe răspunsul Mexicului în cadrul unei conferințe de presă marți dimineață în Mexico City, a anunțat ministrul economiei al țării, citat de Reuters.
Tariful mediu pe totalitatea importurilor din China ajunge la aproape 40%
China a reacționat și ea imediat după intrarea în vigoare a tarifelor SUA, anunțând taxe suplimentare de 10%-15% pentru anumite importuri americane începând cu data de 10 martie și o serie de noi restricții la export pentru o serie de entități americane.
Noile taxe pe China duc tarifele în implementare pe bunurile chineze la circa 40%, un nivel masiv pentru cel mai mare partener comercial al SUA.
„China nu are nicio altă șansă decât să devalorizeze yuan-ul, cu multiple efecte adverse pentru piețele emergente”, comenta luni pe X economistul Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution și până anul trecut directorul și economistul-șef al Institute of International Finance (IIF).
China nu a folosit până acum devalorizarea monedei naționale în răspuns la tarifele americane – devalorizarea anulează parțial efectul tarifelor, care caută să scumpească importurile –, iar liderii de la Beijijng au transmis semnale în ultimele săptămâni că această armă ar putea să nu fie folosită, în condițiile în care a existat o pregătire a economiei chiar și pentru tarife de 60%.
Comparativ cu prima administrație Trump, când tariful mediu a fost crescut cu 15 puncte procentuale în 2 ani, mișcarea pe tarife este mult mai rapidă acum, cu tarife majorate cu 20 de puncte procentuale în doar 2 luni.
Canada vrea front comun cu Europa. Tarifele vor împinge Canada și Mexicul în recesiune. Risc de recesiune și în SUA
Tarifele vamale aplicate de administrația Trump înseamnă nu doar impact economic pe comerț, ci și o majorare indirectă a taxelor pe consum pentru americani și o potențială rupere a lanțurilor de aprovizionare de pe continentul nord-american, probabil cele mai integrate din lume – asta va produce un posibil efect similar (redus în impact) cu cel din lockdown-ul pandemic, când s-au închis fabrici în China și nu a mai existat acces la input-uri.
De menționat că Statele Unite nu sunt invulnerabile la efectele negative, iar economiștii și grupurile patronale de afaceri din America au avertizat cu privire la efectele perturbatoare ale noilor tarife, care ar majora nu doar prețurile bunurilor finale, ci și pe cele ale bunurilor intermediare, ceea ar echivala cu o creștere a inflației resimțită și de producători – care în general transmit creșterile în prețurile finale.
Tarifele propuse de Donald Trump sunt mult mai mari ca dimensiune raportat la cele din precedentul război comercial al SUA, cel cu China, unde taxele vamale au fost majorate treptat și țintit pe anumite categorii de bunuri. Unul din puținele elemente pozitive, pentru SUA, este că mare parte din comerțul său are loc intern, iar economia este bazată preponderent pe servicii.
Trump semnalează noi tarife în aprilie
Președintele Trump a scris luni seară, pe rețelele sociale, că „măreții fermieri americani ar trebui să se pregătească să producă multe bunuri agricole care să fie vândute intern în SUA – tarifele pe bunuri (agricole) externe vor intra în vigoare pe 2 aprilie”.
Tarifele care ar mai urma să fie aplicate de SUA și efectele scontate, conform Bloomberg:
Totodată, conform unei analize realizate de Bernstein Private Wealth Management, industria SUA va răspunde cu reducerea volumelor de producție și majorarea prețurilor pentru comprimarea efectelor pe marje, combinat cu mutarea comerțului la nivel intern – deci reducerea exportului. Asta ar urma să lovească și investițiile interne, cu toate că acestea sunt susținute de mutarea producției în SUA.
Cele mai afectate companii vor fi cele auto: General Motors, Ford și Stellantis, care au o expunere majoră pe Canada și Mexic din perspectiva producției și a input-urilor. Tarifele vor adăuga 2.700 de dolari per mașină produsă în SUA și reducerea profiturilor.
În prezent, modelul nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA, estimează o contracție de -2,8% a PIB în primul trimestru al acestui an.
Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului și o dorință de a împinge economia SUA într-o recesiune scurtă
La nivel de strategie economică, investitorii și piețele sunt acaparate zilele acestea de o teorie că administrația Trump dorește să elimine inflația prin împingerea economiei americane într-o recesiune scurtă, care să repare anumite dezechilibre economice și să permită o redresare non-inflaționistă (prin relaxare cantitativă, tăieri de taxe, etc.) după aplicarea tarifelor vamale, care ar crește veniturile bugetare ale SUA.
Scott Bessent, ministrul de finanțe de la Washington, deja a reevaluat bornele de succes ale administrației, el reușind să îl convingă pe președintele Trump că relevantă nu este dinamica bursei americane, ci tendința costului de finanțare pe 10 ani, care a și tot scăzut în ultimele săptămâni de la 4,8% la 4,22% cel mai recent, reușind să tragă în jos și dolarul american.
Dinamica ratei de dobândă pe 10 ani din SUA este vitală pentru tendința economiei americane, ea reprezentând costul de finanțare al economiilor reale și financiare. Importanța dobânzii pe 10 ani este dublată de faptul că în acest an ajung la scadență multe credite din sectorul privat luate la dobânzile zero din perioada 2020-2021 (finanțările pe 5 ani), la care se adaugă refinanțările din acest an ale Trezoreriei americane, care se ridică la circa 7 trilioane de dolari.
La tendința recentă a dobânzii pe 10 ani din SUA a stat și faptul că oficialii SUA vorbesc despre reducerea deficitului bugetar al SUA, într-un singur an, de la 6,7% din PIB (1,9 trilioane de dolari) la 3% din PIB. O asemenea reducere ar transforma excedentul de cerere din economia americană într-un deficit de cerere, care ar împinge cel mai probabil economia SUA în recesiune. Recesiunea ar aduce însă dobânzi mai mici, petrol mai ieftin și un dolar mai slab.
Toată această zvonistică este alimentată de un document scris și publicat în noiembrie 2024 de Stephen Miran, fost economist la Trezoreria SUA, șef de fond speculativ pe Wall Street și actualmente președinte al Consiliului Consultanților Economici de la Casa Albă. Documentul, scrie Bloomberg, este „surprinzător de ambițios” prin faptul că argumentează că tarifele pot produce venituri bugetare substanțiale, iar dacă ele ar fi „compensate prin ajustări valutare, tarifele prezintă riscuri inflaționiste sau efecte adverse minimale”.
Miran este un susținător puternic al politicii protecționiste a lui Donald Trump în ideea „restructurării sistemului comercial global” în favoarea americanilor.
(Citește și: ”Realitatea deficitului comercial al SUA cu UE: Mare parte provine de la companiile americane din Irlanda și este stimulat de regimul fiscal al Americii”)
(Citește și: ”Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
