Ministerul Finanțelor a reușit să acopere, după primele trei luni din 2025, aproximativ 40% din necesarul brut de finantare al Guvernului din acest an, care se ridică la 232 de miliarde de lei.
În termeni nominali, Guvernul Ciolacu 2 a împrumutat de pe piețe, interne și externe, în primele 3 luni ale anului, circa 94 miliarde de lei, adică undeva la 19 miliarde de euro, cu aproximativ 16 miliarde de lei mai mult față de împrumuturile din primele 3 luni din 2024.
Cum au evoluat împrumuturile externe de până acum: Oferte mai puține, dobânzi mai mari – Investitorii nu s-au mai lăsat păcăliți de angajamentele României
În cutuma anilor trecuți, Guvernul a ieșit pe piețele externe la început de 2025 pentru a atrage finanțare, prima dată după publicarea și adoptarea bugetului în Guvern. În debutul lunii februarie, condițiile de piață și de lichiditate nu au fost dintre cele mai prielnice, în condițiile în care prima ofertă externă a avut loc într-o zi marcată de volatilitate pe piețele financiare internaționale, ca urmare a deciziilor tarifare ale administrației Trump.
Asta a avut natural și un relativ efect negativ asupra sumelor înaintate de investitori, care au fost mult mai mici față de împrumutul extern din ianuarie 2024.
La cel de-al doilea împrumut extern, din 26 martie, România s-a împrumutat din nou greu, la o zi după un raport al Fitch care punea sub lupă și explica investitorilor străini situația politică din țara noastră și incertitudinile bugetare ce derivă din ea.
România a împrumut atunci 2,75 miliarde de euro, sub suma maximă planificată de 4 miliarde, la dobânzi mult superioare, inclusiv comparativ cu Muntenegru, țară cu rating „junk”. Cu o zi înainte de oferta României, Muntenegru a împrumutat prin euroobligațiuni pe 7 ani o sumă de 850 de milioane de euro, la o dobândă de 4,875%, semnificativ mai mică decât cea a României pe aceeași scadență, de 5,94%.
Comparativ, în februarie 2024, Ministerul de Finanțe a atras 4 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, cu scadența 2031 și 2036, la dobânzi de 5,4%, respectiv 5,7%, în condițiile unor oferte de 16 miliarde de euro.
Sumele atrase din surse externe se ridică cumulat la peste 38,5 miliarde de lei
Aproape două treimi din suma totală atrasă până acum, în primele 3 luni, reprezintă finanțări luate de pe piața internă.
Împrumuturile externe au avut efectul de a detensiona piața internă a titlurilor stat în lei, în condițiile în care prin ele s-a asigurat o bună parte din necesarul de finanțare până la alegeri, precum și o bună parte din necesarul extern. În general, România are 3, maxim 4 împrumuturi externe într-un an calendaristic, restul finanțării fiind asigurată din piața internă.
În ceea ce privește dobânzile suverane, deși ele s-au dus ușor în jos comparativ cu debutul anului, acestea sunt trase în sus de necesarul mare de finanțare, echivalent cu 12% din PIB. Dobânzile sunt acum semnificativ superioare celor din debutul lui 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.
De notat că dobânda pe 10 ani (RO10Y) a României a revenit pe creștere în ultimele zile, în zona de 7,5%, la evoluția obligațiunilor suverane ale țării noastre contribuind și turbulențele financiare de pe piețele externe, care sunt lovite în prezent de posibilitatea unei recesiuni de factură inflaționistă la nivel global, din cauza politici tarifare a SUA și implicit a războaielor comerciale globale.
Majorarea semnificativă a deficitului în 2024, la 8,64% din PIB, cu 3,6 puncte procentuale peste țintă, a afectat credibilitatea României și a dus la o retrogradare a perspectivei ratingului suveran al României de la „Stabilă” la „Negativă”. Ca sa își păstreze credibilitatea în fața finanțatorilor, având în vedere deficitul bugetar ridicat din primele 2 luni din acest an, România are nevoie de măsuri de consolidare fiscală, care ar putea fi însă dificile de pus în aplicare dacă criza din economia globală se aprofundează.
Împrumuturile de pe piața internă din luna martie au depășit 55 mld. lei – Populația a creditat statul cu aproape 14 mld. lei
Pe lângă cele aproximativ 38,5 miliarde de lei atrase din surse externe, până la data de 3 aprilie, Guvernul a împrumutat de pe piața locală 55,4 miliarde de lei, din care o sumă record de 13,95 miliarde de lei au fost finanțări exclusiv ale populației, prin programele Fidelis și Tezaur, prin care sunt așteptate finanțări de cel puțin 40 de miliarde de lei în acest an.
Totodată, din piața bancară, Guvernul a împrumutat în martie 11,48 miliarde de lei, peste program, în condițiile în care s-a majorat numărul emisiunilor de titluri de stat și certificate de trezorerie (titluri de natura datoriei cu scadența scurtă), precum și sumele atrase.
Emisiunile interne de pe piața primară a titlurilor de stat, unde marii jucători sunt băncile, au loc în ultimele zile sub incertitudinile externe, care se resimt inclusiv pe piața internă. Nu doar perspectiva inflației este neclară, după cum au precizat recent oficialii BNR, dar și evoluția economiei riscă să fie sub potențial, cu risc mai mare de recesiune.
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR: Tarifele SUA sunt un pericol pentru creșterea economică a României și pentru inflație”)
Elementul pozitiv este că băncile continuă un surplus semnificative de lichiditate. Acest surplus de lichiditate s-a reumflat în martie, el reprezentând principala sursă de finanțare a economiei reale (operatori economici și consumatori) și a statului.
Împrumuturile s-au ridicat la 252 miliarde de lei în 2024, o sumă record
România va râmâne dependentă de finanțare externă în următorii ani, în care Guvernul este așteptat să reducă lent deficitul, pe parcursul următorilor 7 ani. Doar anul trecut, Guvernul a împrumutat 252 miliarde de lei.
Totodată, pe măsură ce PIB-ul va crește și fondurile europene vor rămâne la fel la nivel nominal, aceste fonduri vor scădea ca procent în PIB. Asta înseamnă că Guvernul va avea nevoie de noi resurse financiare, mai ales după 2026 când banii din PNRR nu vor mai intra în vistieria statului.
Potrivit unor calcule ale Erste Group Research, procentul în PIB al banilor europeni care vor intra în România va scădea de la 3,5% în 2022 la 1,5% în 2029.În același timp, fondurile pentru agricultură vor rămâne constante ca procent în PIB la peste 2,5% pe orizontul acestui deceniu.
(Citește și: ”Statul schimbă strategia de împrumut și se orientează spre banii populației – fapt care arată saturația surselor instituționale. Șeful Trezoreriei: vizăm 40 mld. în 2025”)
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
