Statul a împrumutat joi, 8 ianuarie, 1,99 miliarde de lei de pe piața internă, în cadrul primelor emisiuni de titluri de stat din acest an, rezultatul licitațiilor fiind unul pozitiv: statul a avut cerere însemnată, peste valoarea inițială din prospect în special la obligațiunile pe termen lung, iar împrumuturile au fost realizate la dobânzi în scădere.
În același timp, luni, 12 ianuarie, Ministerul Finanțelor a atras 1,2 miliarde de lei, de asemenea la dobânzi în scădere, ofertele de titluri de stat bucurându-se de sume mari subscrise de investitori, în principal bănci.
Dobânzi în scădere pe piața primară la primele împrumuturi guvernamentale – Cererea mare ajută
Joia trecută, în cadrul primelor emisiuni interne de titluri suverane, Ministerul a împrumutat 986,5 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni pe 6 ani (scadența septembrie 2032), la o dobândă de 6,62% pe an, în scădere cu 50 de puncte de bază (0,5%) față de ultima licitație pe această scadență (septembrie 2032), din octombrie 2025. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 milioane de lei, iar băncile au subscris în nume propriu și al clienților 2,157 miliarde de lei, cu un raport bid-to-cover foarte mare, de 4x – în general un raport bid-to-cover pozitiv este >2.
În același timp, tot joia trecută, Ministerul Finanțelor a împrumutat 1 miliard de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, instrumente de finanțare pe termen scurt, cu maturitate de 12 luni. Dobânda la acest împrumut a fost de 6,08%, în scădere cu 6 puncte de bază (0,06%) față de ultima licitație prin certificate de trezorerie cu maturitatea de 12 luni, realizată în final de noiembrie. Valoarea din prospect a fost de 1 miliard de lei, iar băncile au subscris peste 1,3 milliarde lei.
Ulterior, luni, în cadrul celei de-a doua runde de emisiuni de obligațiuni a acestui an, Finanțele au atras alte 1,2 miliarde de lei prin:
- obligațiuni pe 12 ani (scadente în februarie 2038) – împrumut de 500 de milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,64%, cu 33 puncte de bază (0,33%) sub nivelul dobânzii de la un împrumut similar din noiembrie;
- obligațiuni pe 4,5 ani (scadente în iulie 2030) – împrumut de 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,43%, cu 0,47% mai ieftin decât în noiembrie. Ofertele înaintate de investitori au fost de 2,28 miliarde de lei, cea mai mare valoarea subscrisă la o emisiune pe piața primară de obligațiuni din martie 2025.
Ministerul Finanțelor: Nevoile de finanțare ale României vor scădea abia din 2027. Împrumuturile mari blochează scăderea dobânzilor – ”Ajustarea fiscală e absolut necesară în acest sens”
De notat că nevoile brute de finanțare ale României sunt estimate să scadă abia din 2027, pe măsură ce deficitul bugetar și sumele rambursate în contul serviciului datoriei publice se vor reduce, conform strategiei de administrare a datoriei publice 2025-2027. Potrivit documentului guvernamental, România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie în următorii 2 ani: 288 miliarde de lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
O parte din necesarul de finanțare brut al lui 2026 a fost deja mutat în 2025 ca pre-finanțare, cu o țintă indicativă de 275-285 miliarde de lei pentru anul 2026 la un deficit bugetar estimat la 133,9 miliarde de lei (aprox. 6% dintr-un PIB estimat la 2.036 mld. lei) și un necesar pentru replata datoriei care ajunge la scadență de aprox. 154,3 miliarde de lei.
Prima de risc a României s-a redus după execuțiile bugetare pozitive din octombrie și noiembrie. Reevaluare pozitivă în ochii investitorilor
În același timp, dobânzile din piața secundară a obligațiunilor emise pe piața internă s-au redus pe toată curba maturităților în ultima lună. Reducerea este, în ansamblu, una cuprinsă între 10 și 40 de puncte de bază – respectiv 0,1% pe partea din față a curbei și 0,4% în cazul obligațiunilor românești pe 7 ani. Cea mai mare scădere a avut loc, în decembrie, pe partea scurtă a curbei (scăderi mai mari pe dobânzile la 6 luni, 1 an și 2 ani), în timp ce partea de mijloc și lungă a curbei au avut parte de scăderi abia în debutul anului 2026 (vezi grafic dobânzi mai jos).
Evoluția este susținută de execuțiile bugetare pozitive din ultimele luni, care au arătat o tendință de frânare a deficitului bugetar ca urmare a noilor niveluri mărite ale taxelor și impozitelor, care nu au avut, până acum, efecte puternic negative în economie și asupra consumului. Reevaluarea pozitivă în ochii investitorilor reiese și din evoluția bursei locale, unde indicele BET a bifat în primele 3 ședințe de tranzacționare ale anului o creștere cumulată de peste 7% year-to-date (la ora 14:30, ora României).
Finanțele vor să împrumute 11 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie
Ministerul Finanțelor a planificat, în luna ianuarie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.
Suma totală de 11,2 miliarde lei este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
(Citește și: ”Ministerul Finanțelor: Nevoile de finanțare ale României vor scădea abia din 2027. Împrumuturile mari blochează scăderea dobânzilor – ”Ajustarea fiscală e absolut necesară în acest sens””)
(Citește și: ”În doar 3 ani ajunge la scadență 48% din datoria internă a României – Ea trebuie refinanțată. Cum poate scădea guvernul în același timp cei 3 indicatori critici – dobânzile, inflația și deficitele?”)
(Citește și: ”Deficitul bugetar la 11 luni a fost de 6,4% – Creștere uriașă la cheltuielile cu dobânzile, dar execuția dă semne pozitive în final de 2025. Urmează hopul majorărilor de taxe de la 1 ianuarie”)
(Citește și: ”Euforie de început de an la BVB – BET își continuă raliul din 2025 – Explicații”)
***
Urmărește-ne pe Google News
