La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Impozitarea pensiilor, între cotele majorate și eliminarea treptată a deducerilor

de Marin Pana , 19.9.2019

Hai să vedem ce s-ar întâmpla concret în cazul introducerii cotelor de impozitare de 30% pentru sumele care depășesc pragul de 7.000 lei ( și NU pentru pensiile de peste 7.000 lei), respectiv 50% pentru sumele care depășesc pragul de 10.000 lei (și NU pentru pensiile de peste 10.000 lei).

Inutil de precizat pentru unii, dar de reținut pentru alții, primii 7.000 de lei se vor impozita absolut la fel, indiferent de mărimea pensiei, următorii 3.000 de lei peste acest prag sunt vizați de impozitul de 30% și de-abia ce trece de 10.000 de lei va intra sub incidența cotei de 50%.

Așadar, un beneficiar de pensie mai mare de 10.000 de lei va plăti impozit tot 500 de lei pentru primii 7.000 de lei. Motiv pentru care cotele efective de impozitare vor fi de doar 11,2% la 8.000 de lei ( nu 30%) sau 20% la 11.000 de lei ( nu 50%).

Se poate observa, de pildă, că pensie de 10.000 de lei va deveni echivalentă ca bani încasați efectiv cu una de 9.000 de lei (tot 8.300 de lei net) iar una 12.000 de lei va ajunge aproape ca o fostă pensie de 10.000 lei (9.300 lei față de 9.200 lei). În treacăt fie spus, practic se trece dintr-o extremă în alta, de la o plafonare pronunțată a cotei efective de impozitare la o expandare tot mai exagerată.

De remarcat un lucru important: confuzia întreținută mai mult mai puțin deliberat între „speciale” și „mari”. De fapt, impozitarea este legată de nivel și nu de origine, motiv pentru care „legea impozitării pensiilor speciale” ar fi în mod logic „legea impozitării pensiilor mari”. Eventual cu anumite excepții pentru categorii de „pensii speciale” care, de fapt, sunt pensii de serviciu.

Deducerile, cheia soluțiilor echitabile și legale

Dat fiind că există riscul major de respingere a „legii impozitării pensiilor speciale” pe motive de constituționalitate aspura cărora nu mai insistăm, hai să facem un pas în lateral și să ne uităm la sursa de alimentare a bugetului de asigurări sociale, respectiv taxarea salariilor primite de persoanele aflate în activitate. 

1.Un salariat fără persoane în întreținere cu salariul minim pe economie de 2.080 lei (din care i se rețin mai multe impozite și rămâne cu 1.263 lei net) plătește același impozit pe venit ca și o persoană ale cărei drepturi la pensie au fost calculate la valoarea de 2.890 lei, respectiv 89 lei pe lună.

Deducerea personală se ridică la 465 lei în cazul salariatului și 2.000 de lei în cazul pensionarului.

2.Un salariat, indiferent de numărul de persoane aflate în întreținere, cu salariul de 3.601 lei (din care i se rețin mai multe impozite și rămâne cu 2.107 lei net) plătește același impozit ca și o persoană ale cărei drepturi la pensie au fost calculate la valoarea de 4.340 lei, respectiv 234 lei pe lună.

Deducerea personală se ridică la 0 lei în cazul salariatului și 2.000 de lei în cazul pensionarului.

Dacă deducerile par a face sens în cazul pensiilor mai mici (deși tot nu se justifică diferența foarte mare față de salariile la fel de mici), nu face sens păstrarea deducerii de 2.000 de lei la pensiile mai mari, în timp ce la salarii se merge pe o deducere regresivă între 510 lei deducere personală ( pentru un salariu brut de 1.950 lei), deci de circa patru ori mai mică decât în cazul pensionarilor) și ZERO lei pentru toate salariile care trec de 3.600 de lei.

Practic, în cazul pensiilor mai mari nu este necesară introducerea unor cote de impozitare discriminatorii, care pot fi ușor atacate în justiție. Ar fi suficient să se treacă la reașezarea deducerilor beneficiarilor de pensii după modelul celor aplicate sursei de bani, adică a salariilor taxate în acest scop.

Concret, dacă la o pensie de 11.000 lei se păstrează cota de impozit pe venit de 10% dar nu se mai aplică scutirea bizar introdusă de 2.000 de lei pentru ORICE pensie și nici scutirea de plata contribuțiilor pentru sănătate (CASS) pentru ORICE pensie, din impozitare rezultă exact aceeași pensie netă de 8.800 lei ca și cea urmărită prin legea mult discutată, fără a mai fi necesară nicio impozitare suplimentară pe venit.

Practic, acum se face o încercare de peticire a unei construcții financiare prost croite din start, când nu existau motive pentru a scuti de la impozitare o sumă atât de mare pentru TOȚI pensionarii. Interesant și de luat aminte, tocmai cota relativ redusă de impozitare a veniturilor a necesitat un prag atât de mare de impozitare, cel de 2.000 de lei, pentru a avea un efect sesizabil (200 de lei).

Aranjamentul pentru reducerea graduală a deducerii aplicate pensiilor și limita de la care trebuie eliminată, cu repetarea aceluiași algoritm și în cazul plății impozitului din care se susține activitatea din sectorul sănătate (de care beneficiază în principal exact cei care nu contribuie în prezent, indiferent de mărimea veniturilor, ceea ce nu face sens) se poate face. Problema este dacă ne mai putem întoarce de la legica electorală la logica economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult