fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor

de Marin Pana , 16.9.2019

Impactul măsurilor de creștere a pensiilor și de susținere a venitului minim garantat se va majora de opt ori pe parcursul următorilor trei ani, ceea ce este echivalent cu o dublare în proporție geometrică.

Conform datelor oficiale și cu realizarea întocmai a creșterilor economice (optimist) avute în vedere, de la un necesar de bani de 0,8% din PIB în acest an, se va ajunge la un necesar suplimentar de fonduri în bugetul pe 2022 de 6,4% din PIB.

Desigur, există și cifrele în valori absolute (miliarde lei – vezi tabelul) dar, pentru a asigura comparabilitatea am păstrat raportarea la rezultatul economic.

Altminteri, ar fi rezultat o creștere nominală a sumelor în cauză, care vor trebui aduse de undeva la buget pentru se putea face la timp și întocmai plățile deja antamate, de circa zece ori, de la 8,22 miliarde lei la 81,52 miliarde lei.

Dat fiind epuizarea dusă aproape de limită din ultimii ani a spațiului maxim de deficit bugetar de 3% din PIB ( care, în treacăt fie spus, trebuia rezervată pentru situații de criză și nu de creștere economică robustă), marea majoritate a banilor va trebui să vină din impozitele și taxele actuale, mărite și/sau prin creșterea nivelului procentual plus eterna dezirabila dar neîndeplinita creștere a colectării.

Precum și din noi surse, destul de greu identificabile fără să afecteze creșterea economică și competitivitatea în materie de investiții străine în regiune, unde nu suntem singuri. Și unde țări precum Ungaria sau Polonia au asigurat un mediu economic mai favorabil, au investit mai mult în infrastructură și au ajuns deja să ne vadă drept piață de desfacere aflată pe deficit cronic în materie de schimb de mărfuri.

Ce anume justifică asumarea unor obligații sociale, altminteri de salutat și dezirabile, ÎNAINTE de a avea sursele de asigurare a banilor care vor trebui plătiți lună de lună și întocmai așa cum s-a stabilit este greu de argumentat din punct de vedere economic. Mai ales că respectivele majorări de tipul celei de 40% a punctului de pensie prevăzută pentru toamna anului viitor nu au nicio legătură cu niciun indicator economic.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În context, pentru specialiști și cei interesați de teoria în materie de dezvoltare sustenabilă a statelor reamintim că de „wage driven growth” ( creștere pe bază de majorarea salariilor) s-a mai auzit dar de „pensions driven growth” ( creștere pe bază de creștere a pensiilor) nici vorbă.

De altfel, nici nu trebuie să fii mare specialist pentru a nu sesiza o lipsă de corelare care se vede „din satelit”. Dacă majorezi salariile cu circa 15% în termeni nominali (situația de la 1 septembrie 2019) se pot da, de principiu, și pensii majorate cu 15%, chiar dacă o parte mai puțin importantă din bani vor trebui asigurați prin subvenții de la bugetul de stat și nu direct, prin bugetul asigurărilor sociale (care nu face altceva decât să redistribuie veniturile dinspre salariații care contribuie către pensionarii care beneficiază).

Pe bază de analogie logică elementară, ar fi doar o întrebare retorică cum se va face în 2020 majorarea salariilor cu 40%, pentru a păstra proporțiile din prezent fără a majora puternic taxarea veniturilor celor aflați în activitate.

Cât despre soluția de tip Caritas a aruncării pe seama generațiilor viitoare prin împrumuturi pe zeci de ani destinate pentru consum social nu are rost să mai insistăm, ea ar fi de tip Caragiale inversat, adică „trai neneacă pe banii copiilor”.

Cireașa pe tort ar urma să apară la recalcularea pensiilor după o formulă aiuritoare, în care esența ar fi modificarea raportării punctajului acumulat pe bază de contributivitate la 25 în loc de 35, CA ȘI CUM durata normată legală de vechime integrală ar scădea brusc de la 35 de ani la doar 25 de ani, cu efectul unei noi majorări din pix de 40%.

Desigur, se poate combina ideologic varianta comunistă „după nevoi” cu cea a „capitalismului cu față umană” a practicilor europene din Occidentul ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, din care să dea o formă populistă, justificabilă celor care uită că nu colectăm la buget decât 70% din ce colectează acele state occidentale tot raportat la PIB.

Rezultatul cel mai probabil va fi un adevărat tsunami pentru stabilitatea macroeconomică, care va scoate România din categoria de investiții recomandate, va anula orice șansă de trecere la euro și mătura la întîmplare beneficiile obținute temporar. Costurile refacerii de după cataclismul autoprovocat, nu au fost incluse în tabelul prezentat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2019

Un raspuns

  1. Ciprian Dragos
    16.9.2019, 3:51 pm

    Tsunami va fi in conditiile in care pietele financiare externe vor fi stabile, dar in conditiile in care si acestea se vor deregla( vedeti cresterea de azi dimineata cu 20% a pretului titeiului dupa atacul din Arabia Saudita) sine vom imprumuta din ce in ce mai greu si cu dobanzi din ce in ce mai mari, cred ca va fi un fenomenul se va numi perpetuum tsunami

Lăsați un comentariu


Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult

Stiri

Goana după aur: Numai de la BCR s-au cumpărat 422 kg de aur în prima jumătate a anului – de trei ori mai mult decât în 2019

Adrian N Ionescu

Numai de la Banca Comercială Română românii au cumpărat 422 de kilograme de aur financiar fizic, în valoare de 86 de milioane de lei, în… Mai mult

Stiri

Patronat: Un absolvent de şcoală profesională e angajat cu 4.000 de lei brut, un absolvent de facultate cu 2.230 de lei brut

Vladimir Ionescu

Un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce… Mai mult

Stiri

Cazările în unităţile turistice din România au scăzut cu 75% în iunie

Adrian N Ionescu

Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2020 (334.000) a fost cu 74,5% mai mic faţă de cel din luna iunie… Mai mult