Video / Stadiul proiectelor PNRR pe ultima sută de metri, prezentat de premierul Bolojan, înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului- România riscă să piardă 770 mil. € din cauza legii salarizării

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, stadiul proiectelor legislative aferente îndeplinirii jaloanelor rămase din PNRR, înaintea sesiunii parlamentare extraordinare de săptămâna viitoare. Șeful Guvernului a arătat că adoptarea acestora este necesară pentru deblocarea unor granturi europene de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni, bani destinați inclusiv plății lucrărilor la autostrăzi, spitale, căi ferate și proiecte locale.

Pachetul de legi cuprinde șase domenii importante: recompensarea personalului ANAF și din vămi, reforma carierei în administrația publică, Codul urbanismului, proiectele privind decarbonizarea, reglementările referitoare la incompatibilități și noua lege a salarizării. Cu excepția proiectului privind salarizarea, celelalte inițiative se află într-un stadiu care permite dezbaterea și, eventual, adoptarea lor în sesiunea extraordinară, a spus Bolojan.

Bolojan a avertizat că în continuare nu există înțelegere în privința legii salarizării – risc ca România să piardă 770 mil. €

Acesta a precizat că legea salarizării nu este încă finalizată și este puțin probabil să intre în dezbatere săptămâna viitoare. Discuțiile ar urma să fie încheiate în următoarele zile, astfel încât proiectul să poată fi analizat într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august. Premierul a susținut că legea va introduce mai multă echitate în sistem, fără reducerea veniturilor, și va lega creșterile salariale de evoluția economiei.

Declarațiile premierului Bolojan:

• Am avut astăzi ultima ședință de Guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare, în care discuțiile vor fi axate pe proiectele din PNRR.

• Am făcut o trecere în revistă a acestora, având în vedere impactul lor de câteva miliarde de euro: finanțarea lucrărilor la autostrăzi, spitale, căi ferate și a proiectelor din localitățile din România. Miza este, așadar, una importantă pentru țara noastră.

• Săptămâna viitoare va fi importantă atât din punct de vedere parlamentar, cât și din perspectiva aprobării legilor aferente PNRR.

• Sunt șase capitole importante, care corespund unor proiecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia dintre ele, celelalte se află într-o situație în care pot fi dezbătute fără probleme și, eventual, aprobate. Le-aș trece foarte pe scurt în revistă.

• Un proiect deja depus, care nu ridică probleme, vizează recompensarea personalului din ANAF și din vămi pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza, astfel încât să fie combătută evaziunea fiscală și să fie îmbunătățită colectarea la buget. Proiectul este avizat de Comisia Europeană și nu are probleme.

• Un al doilea proiect este legat de cariera personalului din administrație, atât în ceea ce privește reglementările aplicabile funcționarilor publici, cât și cele pentru personalul contractual. Este un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și susținut de Ministerul Dezvoltării.

• Probabil vor mai exista observații asupra acestui proiect, pentru a clarifica modul în care putem asigura o carieră predictibilă pentru funcționarii din administrație și, de asemenea, standarde cât mai bune de performanță.

• Un al treilea proiect este Codul urbanismului, cu un impact major atât din punctul de vedere al administrării localităților din România, cât și din punct de vedere financiar, având o miză de 970 de milioane de euro.

• Proiectul se află în dezbatere în Comisia pentru administrație a Camerei Deputaților. Au avut loc discuții în această perioadă și există un acord pentru modificarea proiectului, inclusiv în ceea ce privește Bucureștiul, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2028, autorizațiile de construire de pe teritoriul Capitalei să fie eliberate nu de primăriile de sector, ci de Primăria Generală a Capitalei.

• Un al patrulea domeniu important este cel legat de decarbonizare. Aici sunt două proiecte de lege.

• Unul privește decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire și prevede ca guvernele României să vină cu scheme de finanțare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne cu randament scăzut cu alte forme de încălzire, precum pompele de căldură, energia geotermală și altele.

• În acest fel, cantitatea de lemn tăiată din pădurile României ar putea fi redusă printr-o utilizare mai eficientă sau prin înlocuirea acestor sisteme de încălzire.

• A fost propus, de asemenea, un proiect referitor la reglementările privind proiectele pe hidrogen, un proiect pentru viitor, care reprezintă, la rândul său, un jalon din PNRR.

• Un alt domeniu important este cel legat de incompatibilități și de Agenția Națională de Integritate, unde avem un proiect depus de domnul ministru și senator Predoiu.

• Un proiect care nu a fost încă finalizat este cel privind salarizarea. Discuțiile pe acest subiect au continuat și astăzi și vor continua și mâine.

• Dacă este să fac o apreciere personală, consider că, în faza în care ne aflăm, este puțin probabil să avem o dezbatere asupra acestui proiect săptămâna viitoare. Consider însă că, în două-trei zile, discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă.

• Aș spune câteva lucruri legate de PNRR, cu două punctaje referitoare la legea salarizării și la cea privind incompatibilitățile.

• Așa cum știți, acest program important de investiții al Uniunii Europene, cel mai mare al UE, nu este pentru noi un scop în sine, pe care doar să îl bifăm, ci un instrument de dezvoltare a României și a tuturor țărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii și de stabilire a unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să devină mai puternice și mai reziliente.

• Adoptarea acestor proiecte de lege înseamnă că România va primi direct granturi care, cumulat, în următoarele trei luni, însumează 1,6 miliarde de euro plus 3 miliarde de euro, deci 4,6 miliarde de euro.

• Acest program stabilește mecanisme care nu mai permit abordări discreționare.

• Legea salarizării a fost amânată de toate guvernele. Din păcate, fiind un proiect dificil, prin care nu pot fi mulțumite toate categoriile vizate, acesta a fost amânat.

• Am considerat însă că, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României.

• Este o lege care introduce mai multă echitate în sistemul de salarizare și care este gândită în concordanță cu puterea actuală a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc capacitatea de suport a României.

• Este și un mecanism stabil, care presupune existența unei valori de referință indexate în funcție de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească în funcție de evoluția economiei.

• De asemenea, proiectul permite ca persoanele rămase în urmă din perspectiva salarizării – pentru că avem multe discrepanțe – să îi ajungă în timp din urmă pe cei care, astăzi, prin sporuri sau alte mecanisme, au salarii mult mai mari. Aceste diferențe generează foarte multe dezechilibre în sectorul public și chiar și în raport cu sectorul privat.

• Prin acest proiect nu va scădea niciun venit.

• Anul acesta avem un plafon al cheltuielilor de personal pentru salariile angajaților din sectorul public de 166 de miliarde de lei, reprezentând 8,1% din PIB-ul României.

• Pentru anul viitor, prevederea bugetară care limitează cheltuielile de personal este de 7,9% din PIB, urmărindu-se reducerea acestei ponderi. Aceasta ar reprezenta aproximativ 174 de miliarde de lei.

• Pornind de la această sumă și de la diferența de 8 miliarde de lei, partidele din fosta coaliție au semnat, sub patronajul Președinției, un acord prin care s-au angajat să continue discuțiile și să susțină acest proiect, astfel încât România să încaseze cele 770 de milioane de euro și, pe de altă parte, să avem în anii următori o lege a salarizării mai echitabilă și mai corectă.

• Ulterior, în urma discuțiilor, Ministerul Muncii a propus ca anvelopa salarială să crească într-un ritm mai accelerat. Au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să fie respectate angajamentele României privind controlarea deficitului și reducerea acestuia în anul următor.

• În final, a fost acceptat un plafon de 12,1 miliarde de lei, reprezentând 8,1% din PIB, deci un fond de salarii mai mare decât cel calculat inițial, la 7,9% din PIB.

• Ulterior, în urma discuțiilor, Ministerul Muncii a propus ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să ținem cont de angajamentele României privind controlarea deficitului și reducerea acestuia în anul următor.

• În final, a fost acceptat un plafon de 12,1 miliarde de lei, reprezentând 8,1% din PIB, deci un fond de salarii ceva mai mare decât cel calculat inițial, la 7,9% din PIB.

• Au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărârile judecătorești, de acte subsecvente. Consider că adoptarea proiectului este un lucru important pentru România. Aduce predictibilitate și echitate. Neadoptarea proiectului ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro.

• Proiectul privind incompatibilitățile trebuia adoptat în primul trimestru al anului. La data la care domnul Marinescu și-a predat mandatul era un draft, o propunere de ordonanță de urgență, care nu era pusă în acord cu ANI. O parte dintre articole făceau referire la ANI.

• Domnul Predoiu s-a pus în acord cu Agenția Națională de Integritate și au avut loc discuții. Am avut o propunere de proiect care prevedea obligativitatea publicării declarațiilor de avere. A început consultarea cu partidele. Deși domnul Marinescu a confirmat că va trimite propuneri, nu a mai trimis.

• Proiectul s-a înregistrat la Parlament cu mai multe modificări, printre care cea de a nu mai avea obligativitatea publicării declarației de avere. Guvernul va susține în comisiile de specialitate ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției.

• Un alt proiect este legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. Este nevoie de o lege în așa fel încât România să poată cere avansul de 2,5 miliarde de euro.

• Atacul cibernetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. Se lucrează la remedierea atacului. Este vorba de STS, SRI și DSNC care spun că nu au fost afectate datele legate de proprietăți. Acum se transferă aplicațiile în cloud-ul guvernamental. Estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției.

• Consider că discuțiile vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri pentru contractele care trebuiau închise până la finele lunii să beneficieze de TVA redus, de o prelungire cu o durată de cel puțin care acoperă zilele de nefuncționare la ANCPI, de două săptămâni.

• Referiri tangențial Legii privind salarizarea, anume posturile din sănătate care sunt solicitate a fi deblocate. Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale. În condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% în sectorul public, gradul mediu de ocupare este de 65%.

• Cheltuielile de personal medii în spitale este în medie de 65%. Sunt și câteva zeci de spitale în car ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii.

• Managerii de spital încasează două treimi din banii de spitale chiar dacă nu ar trata niciun pacient, iar diferența din decontările de servicii ale spitalelor. Am cerut azi în guvern Ministerul Sănătății ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate dacă cer angajări noi, precum și cele care au un grad de ocupare a paturilor sub medie. Fie personalul să fie dislocat către secții cu activitate, fie să redirecționăm paturile către un necesar în societate, precum paturile de paliație care sunt de numai 4.000. Să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru serviciile care se oferă pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, nu ne vor ajunge niciodată banii.

• Avem cam 27.000 de medici în sectorul public. În fiecare an avem 7.000 de absolvenți de medicină generală, jumătate la taxă. Avem 4-5.000 cu rezidențiatul și la final avem 1.000-1.500 angajați în sistem. Avem o înghesuială în orașele mari ca oamenii să intre în sistem, iar în zonele mai puțin dezvoltate avem un deficit de medici.

• O scurtă informare privind piața carburanților în contextul în care avem situația de război din Marea Neagră ce crește riscul pentru transportatori, atacurile cu drone asupra companiilor care livrează din Kazahstan. În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme. Rompetrol caută rute alternative. dacă nu, producția va scădea în august cu 10-15% la rafinăria Petromidia.

• Depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal nu poate aproviziona cadențat trenurile care livrează către vestul țării, din cauza trenurilor de pasageri. Activitatea va fi transferată pe durata nopții în așa fel încât să nu avem probleme în perioada următoare.

• Eventualele modificări din Parlament să nu perturbe perturbe economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Am discutat cu dl. Nazare la o variantă care să poată fi luată în discuție.

Sesiune de Q&A:

Întrebare: Cât de mare este riscul de junk?

Răspuns: Perspectiva bună este că toți indicatorii economici din primul semestru respectă planurile. Deci nu aici sunt problemele. Un element important ține de politicile publice promovate, de stabilitatea parlamentară și guvernamentală și de un anumit grad de predictibilitate. Cu cât vom avea mai repede un guvern stabil, cu politici clare și ferme, care să ia măsuri pentru consolidarea economiei pe baze sănătoase, cu atât orice risc va fi redus substanțial.

Întrebare: V-ați gândit să plecați din fruntea Guvernului?

Răspuns: Dacă plec mâine, problemele nu se rezolvă. Problema poate fi rezolvată de un guvern stabil. Nu eu am contribuit la această situație. Guvernul, în limita posibilităților sale, lucrează în fiecare zi.

Întrebare: Confederațiile sindicale au anunțat că resping proiectul legii salarizării. Cum vedeți deblocarea situației?

Răspuns: Dat fiind că nu s-a ajuns la un acord politic, fără ca cei care nu susțin proiectul să vină cu soluții, am estimat că nu mai există timpul necesar pentru ca acesta să fie discutat săptămâna viitoare. Vom găsi o formulă prin care să fie adoptat, într-o variantă sau alta.

Întrebare: Susțineți scăderea TVA sau a accizei la carburanți?

Răspuns: Sunt două posibilități: fie piața va regla lucrurile, fie va exista o intervenție care, în acest moment, nu poate fi făcută decât la nivel parlamentar. O astfel de măsură trebuie adoptată cu atenție, nu cu entuziasm. Dacă mecanismul propus nu este realist, poate duce la penurie.

Întrebare: De unde luați banii pentru salariile majorate?

Răspuns: Avem cu toții o responsabilitate pentru adoptarea acestei legi. Fiecare parlamentar răspunde pentru votul pe care îl dă. Creșterea fondului de salarii este prevăzută pentru anul viitor și va fi acoperită din veniturile bugetului de stat.

Întrebare: Care este formula pentru un guvern stabil pe care o propuneți?

Răspuns: Fiind la guvernare, evit să intru în zona declarațiilor politice. Încerc să nu vin cu abordări strict politice. România are nevoie să ducă mai departe măsurile începute de noi.

Întrebare: Credeți că veți asigura interimatul până la sfârșitul anului?

Răspuns: Nu cred că se pune problema. Cred că trebuie evitat orice discurs care ar putea bloca un curs sau altul. Cu cât vom avea mai repede un guvern, cu atât mai bine.

Întrebare: Cât de mare este riscul unei penurii de carburanți? Veți scoate carburanți din rezerva de stat?

Răspuns: Nu vom ajunge într-o situație de penurie de carburanți. Știrile alarmiste nu ajută. Nu poți ști ce se întâmplă în Marea Neagră sau în Strâmtoarea Ormuz, dar s-a dovedit până acum că piața românească a făcut față crizei, având surse diversificate de aprovizionare. Nu se pune problema unei astfel de situații.

Răspuns: Situația de la Spitalul „Marie Curie” este regretabilă. V-am explicat care sunt problemele. Un manager de spital are posibilitatea să mute personalul dintr-o zonă în alta, în interiorul spitalului. Trebuie lucrat sistematic, astfel încât reorganizarea sistemului de sănătate să se facă pe baze corecte.

Întrebare: ÎCCJ a amânat pronunțarea în procesul cu Guvernul României. Dacă ÎCCJ câștigă, ce va face Guvernul?

Răspuns: Indiferent de sentința pe care o vom avea, capacitatea de a face rectificări bugetare este condiționată de legislația în vigoare, iar Guvernul nu are posibilitatea să facă acest lucru în momentul de față. Nu văd cum am putea rezolva problema de pe o zi pe alta.

(Citește și: MIPE cere finalizarea până la 30 iulie a restanțelor pentru cererea de plată nr. 5 din PNRR: 10 documente de însoțire nu au fost transmise – Care sunt restanțele)

(Citește și: Oficial: Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară săptămâna viitoare – Pe agendă: Legile restante din PNRR și prelungirea cotei tranzitorii reduse de TVA pentru tranzacțiile cu locuințe)

***