România trebuie să analizeze cum să intre în conglomerate europene de apărare, pe partea de producție, pentru a putea derula achiziții comune și pentru a putea accesa finanțările de 150 de miliarde de euro pe care le va asigura în perioada următoare Comisia Europeană, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan, în urma Consiliului European de joi.
”În perioada următoare, atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul Economiei, companiile private care sunt în domeniul apărării, dar și alte companii care sunt furnizoare în industria auto de componente, care pot fi transferate în industria de apărare, vor avea o oportunitate și vor trebui să lucreze, cel puțin ministerele pentru a analiza oportunitățile legate de aceste finanțări, în așa fel încât să intrăm în niște conglomerate europene de apărare, pe partea de producție, pentru a putea derula achiziții comune și pentru a putea accesa finanțările care ne sunt puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, prin deciziile care s-au luat la Consiliul trecut”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat că nu există o sumă pe care o are fiecare țară la dispoziție. Practic, fiecare țară, respectând regulile propuse de Comisie, va prezenta într-o formă simplificată o aplicație de finanțare.
”Această aplicație de finanțare, sigur, va depinde de prioritățile pe care Ministerul Apărării le va stabili pentru achizițiile pentru consolidarea apărării noastre, dar și de strategia europeană de apărare în general, pentru că unele achiziții vor fi făcute la nivel european și, deci, în urma acestei partajări de responsabilități, vom stabili pe ce priorități vom merge”, a precizat președintele interimar.
El a adăugat că România are peste 100 de companii private sau de stat care sunt într-o zonă a industriei de apărare și acestea vor putea participa la acest tip de proiecte.
”Sper să fie atât companiile care țin de statul român, dar și cele private implicate în aceste proiecte, pentru că fiecare comandă care se va executa în România din aceste piețe este ca și în celelalte industrii; înseamnă locuri de muncă în România, înseamnă salarii mai bune, înseamnă tehnologie care este asimilată de industria noastră și înseamnă capabilități în viitor”, a precizat el.
România trebuie să-și integreze industria de apărare pe lanțul valoric european după modelul industriei auto
Președintele interimar a punctat totodată că nu există restricții legate de locul de unde sunt achiziționate aceste echipamente, cu toate că executivul european ar prefera ca majoritatea să se facă din țări ale Uniunii Europene.
”Din punctul meu de vedere, intrarea industriei românești în lanțul valoric al industriei militare europene și, în general, integrarea tuturor țărilor în acest sistem va face ca, exact cum este în industria auto, de exemplu, aproape fiecare țară să aibă componente de producție care să fie integrate apoi și toată lumea să aibă de câștigat. Asta nu înseamnă că o tehnologie care vine din alte țări, din Statele Unite, nu poate fi produsă în sistem de offset în Europa sau în România”, a punctat președintele.
Pe agenda Consiliului de jos s-au mai aflat aspecte care țin de accelerarea măsurilor pentru pregătirea apărării europene, în așa fel încât să existe o consolidare importantă într-un termen de cinci ani de zile.
Ilie Bolojan: Într-un an-doi vom pune în funcțiune opt hidrocentrale blocate
Președintele interimar a precizat totodată că la Consiliul European de joi s-a discutat despre nevoia de a asigura energie la prețuri competitive, prin interconectarea piețelor de energie, planificarea investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie în termene cât mai scurte, în așa fel încât să creștem capacitățile de producție în domeniul energiei și să avem o piață a energiei comună.
”Pentru țara noastră, acest domeniu este foarte important cel puțin din două considerente, pentru că, dacă vom simplifica, de exemplu, legislația care autorizează finalizarea lucrărilor la hidrocentralele pe care le avem începute de peste 30 de ani, vom face ca într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem aceste hidrocentrale funcționale, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili.
Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale, care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Ori, gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou, și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile”, a declarat Ilie Bolojan.
El s-a referit și la nevoia de investiții pentru conectarea blocului estic și vestic, pentru ca România să fie mai bine integrată la piețele europene.
“Iar odată cu realizarea investițiilor pe nuclear în România, cu finalizarea acestor hidrocentrale și cu creșterea producției de gaz din Marea Neagră, am putea fi în situația în anii următori ca să exportăm noi energie din România. Și în felul acesta, s-ar crea niște avantaje atât pentru companiile românești, dar și pentru piața de energie în general”, a mai punctat Ilie Bolojan.
Unificarea legislației comerciale
O altă direcție importantă a fost susținerea unei piețe de capital integrată, a detaliat președintele interimar al României.
”Cu toate că în Europa sunt economii importante la populație, cu toate că companiile au nevoie de finanțare, din cauza fragmentării piețelor în fiecare țară, datorită practicilor de supraveghere diferite, apetența cetățenilor și investitorilor pentru a investi în bursele europene este mult mai scăzută decât, de exemplu, în bursele americane”, a precizat el.
Având în vedere această realitate, Comisia va urmări în perioada următoare să susțină practici de supraveghere convergente, să avem aceleași reguli în general.
Fiecare țară a luat o directivă europeană, a aplicat-o, modificând-o uneori, și-a înființat propriile autorități de supraveghere, care uneori sunt diferit organizate de la o țară la alta, și este dificil să investești dintr-un stat în altul pe piețele financiare.
De asemenea, există legislație diferită de la țară la țară, cum este, de exemplu, legea insolvenței sau aspecte care țin de dreptul comercial, și o unificare treptată a acestor practici ar face ca piețele europene să devină mult mai vibrante și să aducă un câștig atât pentru investitori, dar și pentru companii.
O altă direcție importantă este susținerea industriei și competențelor într-o piață unică. Aici se vor urmări susținerea Inteligenței Artificiale, a semiconductorilor, a tehnologiilor moderne în comunicații, dobândirea și recunoașterea competențelor în întreaga Uniune Europeană, susținerea cercetării și inovării, și, foarte important, susținerea industriilor în tranziție, cum este industria auto, de exemplu, cea aeriană sau industriile consumatoare de energie.
”Și cred că trebuie să mulțumim colegilor noștri, și doamna Matei este aici, de față, pentru că în negocierile care au avut loc înaintea acestui Consiliu s-a acceptat o amânare a standardelor de performanță în CO2, și, practic, față de niște prevederi care trebuiau îndeplinite la finalul acestui an, au fost amânate aceste termene cu doi ani de zile. În felul acesta, practic, industria auto din toată Europa, inclusiv din România, deci companiile românești care sunt integrate în industria automotive nu vor mai plăti aceste taxe pentru că nu au reușit să atingă acești indicatori de scădere a emisiilor de CO2”, a mai punctat președintele interimar.
(Citește și: ”Summitul UE cu agenda fierbinte: Toți liderii europeni, cu excepția lui Viktor Orban, reafirmă sprijinul pentru Ucraina – Zelenski cere armament și obuze”)
***
Urmărește-ne pe Google News
