(Textul de mai jos reprezintă fragmente din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 93 tocmai a apărut.
Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
Redacția)
***
Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Acest semnal este cu atât mai important, cu cât vine într-un context de oportunitate unică, oferită de recesiunea economică cauzată de pandemia de Covid-19: reconstrucția! Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive depășesc ciclul electoral și generația actuală. În acest spirit, poate cea mai importantă direcție care trebuie îmbrățișată cu maximă urgență este digitalizarea economiei pe trei mari paliere: administrația fiscală, interacțiunea cu autoritățile publice, interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice.
(………………………………………………)
Pe cine ne bazăm
Chiar dacă în România sunt active aproximativ 22.000 de companii în sectorul IT&C (producție și distribuție de hardware, componente electronice, realizare software și servicii conexe privind tehnologia informației), doar 1.000 dintre acestea înregistrează venituri mai mari de un milion de euro și au peste 5 angajați (vezi cifrele din tabelul 1), având astfel un calibru suficient de mare pentru a putea oferi serviciile necesare în procesul digitalizării economiei.
Având în vedere dimensiunea mediului de afaceri activ în România, la fiecare 100 de companii, 4 firme sunt active în sectorul de tehnologie a informației și comunicații, acestea generând o pondere de 3% în totalul veniturilor din business, dar 6,2% din valoarea adăugată (contribuția în formarea PIB fiind apropiată de acest nivel).
Conform tuturor normelor financiare, profitul operațional (EBIT, eng. Earnings Before Interest and Tax) ajustat cu amortizarea reprezintă valoarea adăugată generată de business (EBITDA = EBIT + Amortizare), ceea ce reflectă competitivitatea afacerii respective.
(……………………………………………….)
Consolidând situațiile financiare ale tuturor companiilor active în România, media EBITDA raportată la nivelul vânzărilor este de aproximativ 8%, în timp ce profitul net este de 4,5%, ambele fiind semnificativ inferioare prin comparație cu media din UE. Spre deosebire de aceste repere reprezentative pentru mediul de afaceri din România, companiile active în sectorul IT înregistrează un EBITDA mediu de 18% și profit net de aproape 10%, ambele rezultate fiind de două ori peste media din businessul românesc.
Valoarea adăugată superioară înregistrată de companiile active în sectorul IT&C este reflectată și de ponderea mult mai ridicată a costurilor de personal în total cheltuieli, respectiv 55% pe parcursul anului 2018 (față de 31% în urmă cu un deceniu), prin comparație cu media înregistrată la nivel național de 15% (față de 9% în urmă cu un deceniu).
Astfel, conform ultimelor cifre publicate de INS (mai 2019), salariul mediu brut lunar înregistrat în sectorul IT este de aproximativ 10.000 RON, de aproape două ori peste media înregistrată la nivel național, respectiv 5.188 RON.
Profitabilitate mare, anvergură mică
Concluzionând analiza companiilor active în domeniul IT&C, este evidentă valoarea adăugată superioară generată de această ramură a economiei, majoritatea indicatorilor de profitabilitate și salariile plătite angajaților din acest sector fiind aproape de două ori peste media înregistrată la nivel național.
Totuși, provocarea imensă a digitalizării economiei în perioada post-Covid reflectă principala problemă a companiilor de IT active în România: capacitatea limitată de scalare și implementare într-un timp scurt a unor proiecte de anvergură majoră.
Pentru depășirea acestei probleme sunt necesare trei măsuri publice care trebuie implementate simultan în al doilea semestru al anului curent:
- – Materializarea strategiei de digitalizare printr-un plan concret de proiecte necesare pentru cele mai importante instituții publice, împreună cu caietele de sarcini aferente și perioada de implementare. Această planificare transparentă va contribui la predictibilitatea oportunităților de business în sectorul IT
- – Facilitatea accesului la capital pentru extinderea capacității de scalare și creșterea investițiilor în domeniul IT. Acest obiectiv poate fi atins prin scheme de finanțare cu garanții de stat sau un punctaj superior la programe de sprijinire a startup-urilor
- – Repatrierea profesioniștilor din IT care au emigrat în ultimii ani prin facilități fiscale oferite companiilor angajatoare, precum și cod al muncii adaptat pentru programul flexibil specific în domeniul IT.
Digitalizarea economiei poate fi proiectul național al următorului deceniu, dar pentru aceasta este nevoie de consolidarea și dezvoltarea celor 1.000 de companii care reprezintă nucleul sectorului IT din România.
(……………………………………………………)
***
Citiți analiza integrală în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.
Sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
