Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Guvernul – între rectificarea intempestivă şi vizita FMI: bătălia cu deficitul bugetar din 2015

de Victor Bratu 1.12.2014

Guvernul şi-a propus să negocieze cu experţii FMI şi CE, care sosesc marţi la Bucureşti, o derogare de la ţinta de deficit pe 2015 asumată prin Pactul fiscal.

În paralel, guvernul a pus în dezbatere – în premieră (legea permite doar două rectificări bugetare) – și o a treia rectificare din acest an, așa cum cursdeguvernare.ro anticipa, în exclusivitate, citând surse foarte bine informate din proximitatea celor care alcăruiesc bugetul. Problemele și scenariile cu care se confruntă ministerul de Finanțe sunt detaliate AICI-LINK.

Dat fiind că guvernul a făcut publică intempestiva rectificare chiar în ajunul vacanței de 1 Decembrie – publicăm cifrele și alocările măsurii guvernamentale  AICI-LINK.

Acceptarea unui deficit mai lejer pe anul 2015 ar fi singura modalitate prin care guvernul poate evita introducerea de noi impozite şi taxe (sau modificarea acestora) pentru a asigura veniturile bugetare necesare.

Surse din Ministerul de finanţe afirmă că echipa de negociatori români va cere acceptul pentru un deficit bugetar de 2% din PIB faţă de ţinta asumată de 1,4%, diferenţa urmând să reprezinte alocarea suplimentară pentru Armată, convenită de toate statele membre NATO după izbucnirea conflictului din Ucraina, şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.

Câteva probleme ale guvernului

Echipa română de negociatori, afirmă sursele citate, speră că partenerii internaţionali pot fi convinşi să accepte majorarea deficitului cu sumele aferente Armatei, dar au emoţii în ceea ce priveşte disponibilitatea partenerilor de a acorda acelaşi regim cheltuielilor cu cofinanţarea.

Suplimentar, există o teme accentuată că nici măcar deficitul de 2% ar putea să nu fie respectat dacă nu cresc veniturile bugetare :

Cum două potenţiale surse de venit suplimentar au dispărut, după ce Ministerul de finanţe a decis să înghete acciza la nivelul anului 2014 (măsură anunțată de ministrul Ioana Petrescu, dar care a creat suspiciuni în mediul de afaceri afectat) şi să menţină încă un an nivelul redevenţelor la petrol și gaze naturale (prin amânarea cu un an a creșterii acestora, anunțată de același ministru) , soluţia, complicată, se găseşte la ANAF :

creşterea gradului de conlectare, reducerea evaziunii fiscale şi un plus de eficienţă în recuperarea prejudiciilor constatate de instanţe.

În paralel, filosofia guvernamentală se rezumă la tăierea cheltuielilor publice, mai ales că niciun ministru nu se află în poziţia să facă presiuni într-un moment în care se prefigurează o restructurare guvernamentală.

Dacă problema scăderii cu 5 pp procentuale a CAS și-a găsit rezolvarea parțială prin creșterea salariului minim în 2 tranșe în 2015 (ceea ce aduce un plus la bugetul asigurărilor sociale), nu la fel se pune problema cu cheltuielile care ar putea produce valoare adăugată în economie :

O presiune suplimentară pe buget vine şi ca urmare a deciziei politice din acest an de îngheţare a investiţiilor în anul 2014, practic o amânare a acestora pentru anul 2015.

Este de presupus ca investiţiile majore ale anului 2015 să se realizeze, dacă echipa FMI-CE acceptă deficitul de 2%, aproape exclusiv din fonduri europene. Dacă FMI şi CE impun menţinerea deficitului de 1,4% atunci poziţia guvernului devine complicată.

Prognozele europene pentru România nu sunt nici ele prea entuziaste : Eurostat anunța în urmă cu 4 săptămâni că, România ar putea urca cu deficitul real chiar până la 2,8% în cazul că va continua politicile din anul 2014AICI-LINK.

De unde presiunea bugetară pe o rectificare nelegală

Cea de-a treia rectoficare bugetară anunțată de guvern, chiar și cu derogare de la lege, reprezintă, de fapt, rezultatul constrângerilor bugetare pe care le reclamă plata titlurilor executorii către salariații bugetari – spun surse guvernamentale.
Potrivit noilor norme ESA, plata titlurilor executorii este prinsă în deficit încă din momentul în care aceste drepturi au fost câştigate definitiv în instanţă.

Amânarea plăţii ar fi contribuit suplimentar la presiunile din 2015, în condiţiile în care Consiliul fiscal a calculat un deficit de încasări de aproape 17 miliarde de lei – iar guvernul vrea să degreveze bugetul de anul viitor de o atare cheltuială – AICI-LINK.

Guvernul poate recurge fie la mici “artificii”- de tipul indexarii accizei, de la 1 ianuarie, cu nivelul inflaţiei, fie la măsuri mult mai radicale, fie la noi măsuri fiscale, dacă nu de la data de 1 ianuarie, cel puțin în cea de-a doua parte a anului viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2014

Un raspuns

  1. Pribeagul
    2.12.2014, 7:09 pm

    A justifica cresterea deficitului bugetar de la 1.4 la 2% prin “alocarea suplimentară pentru Armată”… “şi partea de cofinanţare a banilor europeni alocaţi României.” mi se pare o ticalosie.

    Solutia corecta este diminuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii si restructurarea aparatului bugetar, umflat peste poate.

    Sa intelegem ca acordarea a fel de fel de “pomeni electorale” pun in pericol atragerera fondurilor europene? Cine poate gindi in acesti termeni!

    Alocarile suplimentare pentru armata sunt complet inutile, ba chiar paguboase. Acestea n-au cum opri o invazie, si nu avem bani de investit pentru a rezolva problema, adica cit SUA. Daca am ajuns in situatia asta, trebuie sa ajungem in acord cu aliatii nostri la o alta strategie de aparare: noi avem personal, ei contribuie cu tehnica necesara.

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Bloomberg, peste 464 milioane dolari din avere cheltuiți pentru nominalizarea la alegerile din SUA

Iulian Soare

Miliardarul Michael Bloomberg (foto) a cheltuit, până la finalul lunii ianuarie 2020, aproape 464 milioane dolari în tentativa de a-și asigura nominalizarea Democraților la următoarele… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța alegerilor anticipate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate. Stabilirea sistemului electoral nu intră în atribuțiile Guvernului, ci este “un drept… Mai mult

Stiri

Procedurile pentru cinci programe de finanțare a afacerilor în 2020, în dezbatere publică

AVOCATNET

Procedurile pentru cinci programe de finanțare au fost lansate miercuri în dezbatere publică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Printre altele, este… Mai mult

Stiri

Black Sea Oil&Gas a primit autorizație să cerceteze cum va amplasa conducta perimetrului din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Ministerul Economiei a anunțat că ministrul Virgil Popescu a emis vineri autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte… Mai mult

Stiri

Cursul a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro

Vladimir Ionescu

Cursul leu/euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 4,8 lei/euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Referința publicată… Mai mult

Stiri

OUG privind achizițiile publice în pericol: CSM invocă referendumul din 2019 și cere Avocatului Poporului să atace ordonanța

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.… Mai mult

Europa

Portugalia – Prim vot pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate

Iulian Soare

Parlamentul Portugaliei a adoptat joi, în primă lectură, proiecte de lege separate privind eutanasia și sinuciderea asistată. Potrivit procedurilor legislative portugheze, proiectele mai trebuie supuse… Mai mult