Guvernul a declarat, vineri, stare de alertă la nivel național în domeniul energiei pentru perioada lunii august, pe fondul scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse ale râurilor, în special ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan la finalul ședinței de urgență a Executivului.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre”, a declarat Bolojan.
În aceeași ședință, Guvernul a aprobat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru o intervenție de urgență la bifurcația Bala-Dunărea Veche, prin redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche, pentru asigurarea condițiilor necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită
Decizia Guvernului vine după ce Nuclearelectrica a oprit, la începutul săptămânii, Unitatea 1 de la Cernavodă din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Înaintea ședinței de vineri, compania lua în calcul și oprirea Unității 2, în funcție de evoluția debitelor și de efectele acestora asupra sistemelor centralei.
Cele două unități de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Oprirea ambelor unități ar însemna scoaterea din sistem a aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție continuă și predictibilă.
Dunărea are un debit de circa 1.650 mc/s
Potrivit celor mai recente date de la Apele Române, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă, de circa trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna iulie. La începutul lunii august este estimat un debit de aproximativ 1.600 mc/s, iar pentru 4 august hidrologii estimează un debit de aproximativ 1.500 mc/s la intrarea în țară.
Debitul de 1.650 mc/s este similar celui înregistrat în 2005. Cel mai mic debit consemnat la intrarea Dunării în România a fost de aproximativ 1.400 mc/s, în 1985.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că, în mod normal, debitul Dunării este de peste 4.000 de metri cubi pe secundă și că, în zilele următoare, acesta ar putea scădea cu încă aproximativ 100 mc/s, până la valori-limită.
„În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă”, a declarat premierul.
Potrivit lui Bolojan, scăderea debitului a dus la reducerea nivelului apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă.
Măsuri pentru consumul de energie
În contextul reducerii producției, autoritățile au analizat și măsuri privind consumul de energie. Autoritățile au în vedere restrângerea consumului de electricitate în anumite zone, astfel încât să fie acoperit cu prioritate consumul populației.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că, în condițiile actuale, România are o capacitate limitată de a crește producția hidro, din cauza reducerii debitelor râurilor. Potrivit premierului, producția hidro poate fi crescută cu puțin peste 1.000 MW în cursul unei zile.
El a arătat că, la un consum normal de peste 7.000 MW, România importă în prezent aproximativ 1.700 MW în orele de seară. În cazul opririi celui de-al doilea grup de la Cernavodă, sistemul ar pierde încă aproximativ 650 MW, iar necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW pentru echilibrarea sistemului.
„În această situaţie (…) ar însemna că ar trebui să importăm peste 2.500 MW în aşa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a spus Bolojan.
Premierul a precizat că situația este complicată de faptul că și țările vecine se confruntă cu probleme de producție și consum.
România cere sprijin energetic Ucrainei
În ceea ce privește importurile, Bolojan a spus că interconexiunile și accesul la energia produsă în state care mai dispun de capacități excedentare sunt importante pentru perioada următoare.
Premierul a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul Energiei, pentru ca România să poată primi sprijin prin energia produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene.
„Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei”, a declarat Bolojan.
Centralele pe gaz și cărbune, chemate să producă la capacitate
Pe plan intern, toate capacitățile de producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, potrivit premierului.
Bolojan a spus că centralele pe gaz care produc în cogenerare pentru marile orașe și centralele pe cărbune ar putea crește producția cu 100-200 MW.
Centralele hidroelectrice vor fi utilizate în principal în orele de seară, când deficitul de energie este mai mare, pentru a asigura un aport cât mai ridicat din această sursă.
De asemenea, ANRE și Transelectrica vor autoriza, în procedură de urgență, capacitățile de producție finalizate care se află în etapa obținerii autorizațiilor de exploatare, astfel încât acestea să poată intra cât mai repede în producție.
Potrivit premierului, măsura vizează capacități fotovoltaice, eoliene și de stocare. Peste 400 MW au fost autorizați în aceste zile, dintre care aproximativ o treime reprezintă capacități de stocare.
7 milioane de lei pentru intervenția de pe Dunăre
Potrivit notei de fundamentare a hotărârii adoptate vineri în ședina de Guvern, bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2026 este suplimentat cu 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Banii vor fi utilizați pentru pregătirea și realizarea intervenției de urgență, inclusiv pentru achiziția, închirierea, mobilizarea și transportul echipamentelor, materialelor și mijloacelor tehnice, executarea lucrărilor stabilite prin soluția tehnică, precum și pentru monitorizare, semnalizare, măsurători și operațiunile de recuperare sau demobilizare.
Nota de fundamentare precizează că intervenția urmărește „redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche”, pentru gestionarea efectelor secetei hidrologice severe și reducerea riscului de afectare a funcționării Sistemului Electroenergetic Național prin posibilitatea indisponibilizării unor unități ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
„Menținerea și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indisponibilizării uneia sau mai multor unități ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă”, se arată în nota de fundamentare. Documentul precizează că o asemenea situație poate avea consecințe asupra disponibilității capacităților de producere a energiei electrice și, implicit, asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
În situația în care parametrii hidrologici ar ajunge la limite incompatibile cu funcționarea în siguranță, poate deveni necesară „reducerea puterii sau indisponibilizarea uneia ori mai multor unități”, potrivit documentului.
(Citește și: ”Electrica oferă gratuit energia consumată la prânz marilor consumatori industriali care își mută activitatea din orele de vârf”)
***
Urmărește-ne pe Google News
