Premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut scuze tuturor pacienţilor afectaţi de greva generală din unele spitale, dar acuză sindicaliștii că acțiunea lor se bazează „pe minciuni şi dezinformare”, precum afirmația că aplicarea legii salarizării bugetarilor în forma actuală a proiectului, ar duce la scăderea salariilor.
”Îmi cer scuze tuturor pacienţilor pentru disconfortul pe care l-au avut ca urmare a acestei greve”, a declarat, marţi seară, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost aprobată blocarea a aproape 6.900 de posturi din spitale.
”Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenţi pe înfirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. Consider că această grevă s-a bazat pe minciună şi pe dezinformare, în primul rând cu privire la ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez încă o dată că dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările, atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul muncii. Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească, dar, în mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Ce modificări ar urma în sistemul public de sănătate după adoptarea Legii salarizării
Managerii spitalelor nu au în momentul de față o presiune spentru a eficientiza oferta spitalelor, mărimea secţiilor şi adaptarea acestora la nevoile pacientilor, întrucât cea mai mare parte din fonduri provine de la buget, indiferent de performanțele acestor unități.
”Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienţi, aşa cum ar fi normal. Cea mai mare parte a plăţii cheltuielilor pe care le fac spitalele, se face prin alocări directe de la Casa Naţională de Sănătate şi două-treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe şi nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienţi”, a explicat Ilie Bolojan.
Situația se va schimba însă, după intrarea în vigoare a Legii salarizării, astfel încât prin tarife majorate să fie asigurate venituri mai mari pentru personalul care soluționează mai multe și cu o dificultate mai mare, adică în funcție de rezultate.
”Asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate şi asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite într-o manieră care nu este eficientă. Nu rezolvă nici problemele pacienţilor, dar nici condiţiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate”, a mai spus premierul interimar.
Etapele următoare, conform declarațiilor premierului
- „Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli”.
- „Și spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației”.
- „Am mai dat un exemplu. Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor”.
Memorandumul pentru deblocarea posturilor din sistem, aprobat într-o ședință de urgență a Guvernului organizată marți seara, la finalul primei zile de grevă generală
Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unităţile sanitare publice. Se deblochează, astfel, peste 6.850 de posturi, cu aproximativ 1.000 mai puține decât a solicitat Ministerul Sănătății prin documentul trimis la Palatul Victoria luni seara.
Cea mai mare parte a posturilor sunt pentru spitale, iar aproape 400 pentru Serviciile de Ambulanţă Judeţene.
”În şedinţa de Guvern din această seară a fost aprobat Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unităţile sanitare publice. Prin acest document se deblochează un număr total de 6.850,75 de posturi”, a anunțat marți seara Ministerul Sănătăţii.
Posturile sunt distribuite astfel:
- 6.452 de posturi pentru spitalele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
- -398,75 de posturi pentru Serviciile de Ambulanţă Judeţene (SAJ).
”Cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenţii medicali şi personalul auxiliar, categorii esenţiale pentru funcţionarea spitalelor şi a serviciilor de ambulanţă”, a transmis Ministerul Sănătăţii.
Structura completă a posturilor deblocate:
- 2.593 posturi pentru asistenţi medicali;
- 2.567 posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.);
- 1.433,75 posturi pentru medici;
- 257 posturi pentru farmacişti, biologi, biochimişti şi fizicieni.
”Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate şi pentru asigurarea continuităţii actului medical în unităţile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susţinerea personalului medical şi pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă şi fermă”, a declarat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.
Decizia le permite spitalelor şi serviciilor de ambulanţă să lanseze fără întârziere procedurile de recrutare.
Luni seară, Ministerul Sănătăţii anunţa că propune deblocarea a peste 7.800 de posturi, dintre care aproape 3.000 pentru asistenţi medicali şi peste 1.300 pentru medici.
(Citește și: Greva generală din sănătate continuă – Lider sindical: „Cartea este acum la partidele politice. Știm toți că acest Guvern nu poate lua decizii”)
****
Urmărește-ne pe Google News
