Guvernul a aprobat în ședința de joi amânarea până la 1 ianuarie 2026 a prevederii care-i obliga la pensionare pe bugetarii care au ajuns la vârsta standard de retragere din activitate. Prorogarea OUG adoptate săptămâna trecută a fost decisă după ce sindicatele au avertizat că sistemul medical și cel de educație, care se confruntă deja cu deficite importante, vor intra în colaps din cauza acestei reglementări, în contextul în care o altă măsură de austeritate interzice angajările pe parcursul acestui an.
”Tot astăzi, prorogăm până la sfârşitul anului aplicarea măsurii privind eliberarea din funcţie a angajaţilor aflaţi la vârsta pensionării”, a anunţat premierul Marcel Ciolacu, în debutul şedinţei de Guvern.
”În niciun caz, nu lăsăm spitalele fără medici şi şcolile fără dascăli”, a transmis premierul.
Prevederea amânată:
„La articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:(10) Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei”.
Eliminarea impozitării progresive a pensiilor speciale, după decizia de neconstituționalitate a CCR
Guvernul renunță la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, revenind la cota unică de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Finanțelor.
Aceasta înseamnă o nouă diminuare a fondurilor publice economisite prin așa-zisa reformă a pensiilor speciale.
(Citește și: „Reforma” pensiilor speciale, impact neglijabil – cifrele de ultimă oră le Băncii Mondiale)
Impozitul prograsiv se aplica doar pentru partea de venituri ce reprezintă subvenția statului, adică pentru partea de pensie pentru care beneficiarul nu a plătit contribuții.
Se revine astfel la același sistem de impozitare ca a pensiilor obișnuite, în conformitate cu decizia Curții Constituționale din luna decembrie 2024.
”Curtea Constituțională a României a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituţionale. În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă”, se arată în nota de fundamentare a OUG.
Potrivit CCR, impozitarea progresivă „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale”.
Modificarea impozitării veniturilor din pensii duce în anul 2025 la o diminuare a încasărilor bugetare cu circa -270 de milioane de lei față de programul aferent impozitului pe veniturile din pensii.
Prin Decizia nr. 724/2024, Curtea Constituțională a României a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituționale. Criticile aduse normei legale vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă și care ține cont de doi indicatori, respectiv nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut.
De asemenea, Curtea a reținut faptul că ”numai impozitarea unică, proporţională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ”.
Astfel, modalitatea de stabilire și declarare a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale de CCR. Se renunță la impozitul progresiv și se reinstituie cota unică de impozitare de 10% pentru sumele care depășesc plafonul lunar de 3.000 de lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională a României.
Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face pensia.
(Citește și: Criză de capital uman – 20% din medicii de familie au peste 70 de ani; 300 de comune, fără niciun medic)
****
Urmărește-ne pe Google News
