Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că, deși în rândul elevilor și studenților s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește educația financiară, la nivelul publicului larg persistă decalaje semnificative de înțelegere. Potrivit acestuia, discursul public este încă marcat de confuzii legate de rolul băncilor comerciale și al Banca Națională a României, precum și de modul în care funcționează mecanismele economice.
„Şi dacă în ceea ce priveşte educaţia elevilor, studenţilor, progresele sunt chiar mai bune, aş spune că în ceea ce priveşte educaţia şi înţelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje, ca să fiu delicat în exprimare, mari, decalaje mari. Persistă în discursul public neînţelegeri, confuzii privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale, cum funcţionează”, a declarat Mugur Isărescu.
Isărescu a subliniat că, deși instituția pe care o conduce desfășoară programe de educație financiară încă din anii ’90, rezultatele, deși pozitive, nu sunt suficiente raportat la complexitatea actuală a economiei. În opinia sa, este nevoie de un efort mai bine coordonat și mai eficient pentru reducerea acestor decalaje.
Un exemplu relevant invocat de guvernator este dezbaterea publică privind ROBOR, pe care o consideră adesea distorsionată.
„Îl ia pe bietul ROBOR şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a explicat Isărescu, precizând că acesta este indicatorul pieţei monetare, dar s-a ajuns la concluzia că nu este bun, ajungându-se la IRCC. „Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a respins ideea că banca centrală decide arbitrar dobânzile, explicând că acestea se transmit în economie prin piața monetară interbancară. Totodată, a reamintit că banca centrală nu acordă credite populației sau companiilor, acest rol revenind exclusiv băncilor comerciale.
„Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a vorbit și despre cea mai discutată investigaţie a Consiliului Concurenţei legată de modul de stabilire de către bănci a ROBOR, indice al pieţei monetare interbancare.
„Există un procedeu în derulare între bănci şi Consiliul Concurenţei. Am citit raportul, e greu, are 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurg, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înţelegere“, a susţinut guvernatorul BNR, adăugând că în raportul Consiliului se susţine corect că ROBOR este un indice al pieţei monetare.
În plus, Isărescu a atras atenția asupra unei alte percepții greșite frecvente: aceea că băncile au doar rolul de a acorda credite. El a evidențiat importanța sistemului de plăți, prin care se procesează zilnic sute de mii de tranzacții, subliniind că funcționarea acestuia este esențială pentru stabilitatea economică și chiar pentru securitatea națională.
„Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu.
(Citește și: ”Proiect de lege în Parlament – păgubiții prin creşterea artificială a ROBOR ar putea să-şi recupereze mai uşor prejudiciul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
