Guvernul invocă măsurile fiscale adoptate în 2025 în contextul obligației de a aplica prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare după depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică.
Potrivit unei informări prezentate de Ministerul Finanțelor, datele Eurostat publicate la 21 iulie 2026 arată că datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.
Legea nr. 69/2010 prevede că, după depășirea pragului de 60% din PIB, măsurile necesare trebuie adoptate „cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului de datorie publică de 60% din PIB”, ceea ce, în cazul României, înseamnă semestrul al doilea din 2026.
Ministerul Finanțelor susține însă că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ, care trebuie avute în vedere în aplicarea acestui mecanism.
„În anul 2025 au fost adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea includ un set de măsuri intrate în vigoare la începutul exercițiului bugetar, urmat, în a doua parte a anului, de două pachete ample de măsuri de consolidare și îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare”, se arată în informarea prezentată Guvernului.
Executivul precizează că măsurile prevăzute de legislația națională după depășirea pragului de 60% trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului UE.
„Prin urmare, măsurile prevăzute de legislația națională pentru depășirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene”, afirmă Ministerul Finanțelor.
Datoria a trecut de 60% din PIB
Potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, mecanismul de intervenție este gradual și se aplică la depășirea pragurilor de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.
„În prezent, în condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și la înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială”, se precizează în document.
Ministerul Finanțelor atrage atenția că, atât timp cât datoria publică rămâne peste pragul de 60%, Guvernul nu poate adopta măsuri care să majoreze anumite categorii de cheltuieli.
„În condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială”, se arată în informare.
Datoria ar urma să atingă aproape 64% din PIB în 2028
Datoria ar urma să atingă aproape 64% din PIB în 2028
Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere în continuare a datoriei publice în următorii ani. Datoria ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă.
„Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu”, avertizează Ministerul Finanțelor.
Deficitul este estimat la 6% din PIB în 2026
Pentru 2026, deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar Planul bugetar-structural național pe termen mediu prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB până la finalul perioadei de ajustare.
În același timp, România trebuie să respecte plafoanele privind creșterea cheltuielilor nete, stabilite la 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
„Respectarea plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete și realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se mai arată în document.
Informarea, obligație a Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor precizează că prezentarea informării către Guvern reprezintă o obligație legală după depășirea pragului de 60% din PIB.
„Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligație a Ministerului Finanțelor, depășirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice”, se arată în document.
Informarea prezintă, totodată, consecințele depășirii pragului și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.
(Citește și: ”Raport ING: Evoluția datoriei publice a României arată că măsurile de consolidare fiscală țin de aritmetică, nu de politică”)
***
Urmărește-ne pe Google News
