Inteligența artificială (AI) are potențialul de a accelera ritmul mediu anual de creștere economică la nivel mondial, însă necesarul de electricitate tot mai ridicat al centrelor de date pune presiune asupra rețelelor electrice și are implicații majore asupra cererii globale de energie, avertizează experții Fondului Monetar Internațional (FMI).
Centrele de date din lume au consumat până la 500 de terawați-oră de electricitate în 2023, conform celei mai recente estimări anuale complete realizate de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Acest consum, mai mult decât dublul nivelurilor anuale din perioada 2015–2019, s-ar putea tripla până la 1.500 de terawați-oră până în 2030, estimează OPEC.
După cum arată Graficul Săptămânii realizat de FMI, consumul de electricitate al centrelor de date – deja comparabil cu cel al Germaniei sau Franței – ar putea fi, până în 2030, similar cu cel al Indiei, a treia cea mai mare consumatoare de energie electrică din lume. Acest nivel ar depăși semnificativ și consumul prognozat al vehiculelor electrice, centrele de date ajungând să folosească de 1,5 ori mai multă energie decât acestea până la sfârșitul deceniului.
Consumul de energie al centrelor de date crește cel mai rapid în Statele Unite, unde se află cea mai mare concentrare de astfel de facilități. Conform unui scenariu de cerere medie realizat de McKinsey & Co., nevoia de energie pentru serverele americane ar putea crește de peste trei ori, depășind 600 de terawați-oră până în 2030.
”Boom-ul construcției de noi centre de date pentru stocarea în cloud și pentru răspunsul la interogările AI accentuează urgența cu care factorii de decizie trebuie să elaboreze strategii energetice eficiente, pentru a asigura surse adecvate care să satisfacă cererea în creștere accelerată”, punctează experții FMI.
Un răspuns lent la creșterea cererii de electricitate ar putea genera scumpiri abrupte
Creșterea cererii de electricitate din partea sectorului tehnologic va stimula oferta totală de energie, care, dacă este suficient de flexibilă, va duce doar la o creștere modestă a prețurilor la electricitate. Însă răspunsurile lente ale ofertei ar putea genera scumpiri abrupte, afectând consumatorii, afacerile și chiar limitând dezvoltarea industriei AI, avertizează Fondul.
În condițiile politicilor energetice actuale, creșterea consumului de electricitate alimentată de AI ar putea adăuga 1,7 gigatone de emisii globale de gaze cu efect de seră între 2025 și 2030, echivalentul emisiilor energetice ale Italiei într-o perioadă de cinci ani.
Cererea de calcul și electricitate a platformelor AI este supusă unei incertitudini ridicate. Modelele AI eficiente și open-source, precum DeepSeek, reduc costurile de calcul și consumul de energie. Însă scăderea costurilor duce la creșterea utilizării AI, iar modelele mai complexe și mai energofage sporesc cererea de electricitate.
Efectul net asupra cererii de energie rămâne incert, ceea ce poate întârzia investițiile în infrastructura energetică și poate duce la prețuri mai mari, mai avertizează experții FMI.
”Factorii de decizie și companiile trebuie să colaboreze pentru ca AI să își atingă întregul potențial, cu costuri minime. Implementarea unor politici care să încurajeze diversificarea surselor de energie poate spori oferta, atenua șocurile de preț și reduce emisiile”, conchid ei.
(Citește și: ”Studiu: Utilizarea AI va dubla consumul de energie electrică al centrelor de date până în 2030”)
***
Urmărește-ne pe Google News
