Germania trece la economia de război: Industria auto începe să facă tancuri și armament

Companiile germane din industria apărării, aflate în căutarea unor capacități industriale suplimentare în condițiile în care Europa se pregătește să își majoreze cheltuielile militare, se reorientează către liniile de producție dezafectate ale industriei auto, aflată în dificultate din cauza competiției cu China, potrivit Reuters.

Producătorii germani de tancuri, radare și arme își propun să își mărească producția, Europa încercând să iasă din amorțeală pentru a răspunde presiunilor Statelor Unite și pentru a-și gestiona propria apărare. Între timp, producătorii auto, care timp de decenii au fost motorul economic al Germaniei, reduc locuri de muncă și închid fabrici pe fondul scăderii cererii, al competiției tot mai acerbe cu producătorii chinezi și al tranziției dificile către vehiculele electrice – aspect vizibil din scăderea ratei utilizării capacității în industrie.

Germania începe reconversia unor linii de producție și mută angajați în zona de producție de echipamente militare

Rheinmetall, cel mai mare producător european de muniție, a anunțat săptămâna trecută că va converti două fabrici care produc în prezent piese auto astfel încât ele să treacă în principal la producția de echipamente de apărare.

Hensoldt, compania care produce sistemele radar anti-aeriene TRML-4D utilizate de Ucraina în războiul cu Rusia, este în discuții pentru a prelua aproximativ 200 de angajați de la mari furnizori de piese auto, precum Bosch și Continental.

„Putem beneficia de dificultățile din industria auto”, a afirmat pentru Reuters Oliver Doerre, directorul executiv al Hensoldt, adăugând că investițiile suplimentare ar putea dubla producția anuală a TRML-4D, care ar urma să ajungă la 25-30 de unități.

Rheinmetall este, de asemenea, în discuții cu Continental pentru a prelua aproximativ 100 de angajați, în vederea consolidării operațiunilor sale.

Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat în februarie că sunt necesare investiții masive în rachete, muniție și vehicule pentru a face Europa mai puternică și mai sigură, adăugând că „continentul este cu mult în urmă în ceea ce privește cheltuielile militare”.

„Putin știe și el acest lucru, desigur, și de aceea trebuie să acționăm acum”, a spus el.

Liderii europeni au convenit joi, la un Consiliul European extraordinar la Bruxelles, ca țările UE să își majoreze cheltuielile militare, iar o parte din aceste cheltuieli nu vor fi luate în calculul deficitelor bugetare. Astfel ar urma să fie mobilizate până la 800 miliarde de euro (843 miliarde de dolari) pentru reînarmare, inclusiv printr-un împrumut comun de 150 miliarde de euro.

Totodată, think-tank-ul Bruegel estimează că Europa ar putea avea nevoie de încă 300.000 de soldați, care să se adauge la continentele naționale actuale, și de o creștere anuală imediată a cheltuielilor de apărare de cel puțin 250 miliarde de euro pentru a descuraja Rusia, care reprezintă o amenințare pentru securitatea europeană.

Impulsul economic ar putea fi semnificativ, scoțând Europa din lentoarea sa economică

O pivotare către producția de echipamente de apărare ar putea stimula economia germană, care a rămas în urmă față de alte economii europene în ultimii ani, în contextul în care companiile se confruntă cu costuri ridicate ale energiei, birocrație excesivă și concurență agresivă pe piețele tradiționale din partea Chinei.

Institutul din Kiel pentru Economia Mondială estimează că PIB-ul Uniunii Europene ar putea beneficia de un impuls anual de creștere cuprins între 0,9%-1,5% dacă statele UE majorează cheltuielile militare la 3,5% din PIB, față de actualul obiectiv NATO de 2%, iar banii se vor duce pe achiziții de tehnologie locală, din industriile naționale.

„Pe termen mediu și lung, istoria economică a SUA arată că astfel de cheltuieli militare pot aduce beneficii semnificative în ceea ce privește creșterea productivității, avansul tehnologic și efecte indirecte asupra altor industrii”, a spus Johannes Binder, economistul Institutului din Kiel.

Pentru Germania, care dispune deja de o infrastructură industrială solidă, creșterea PIB-ului s-ar situa probabil la limita superioară a acestui interval, a adăugat el.

Majorarea cheltuielilor pentru apărare la 3% din PIB ar dubla investițiile anuale ale Germaniei la 25,5 miliarde de euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă directe și indirecte și ar genera aproape 42 miliarde de euro în activitate de producție și servicii anual, estimează și EY.

Cele mai recente date disponibile arată că industria germană de securitate și apărare avea 387.000 de angajați în 2022, aproximativ jumătate din forța de muncă a sectorului auto în acel an. Vânzările din industria apărării au totalizat 47 miliarde de euro în 2022, comparativ cu 506 miliarde de euro în industria auto.

„Trebuie să privim industria apărării ca pe un motor economic pentru Germania. Sectorul va juca un rol mult mai important decât în trecut”, a mai afirmat Oliver Doerre de la compania Hensoldt.

Hensoldt a început deja să externalizeze producția de plăci de circuite, iar Doerre a declarat că acest proces ar putea fi extins la cablaje și carcase.

Utilizarea capacităților neutilizate din industria auto ar contribui atât la menținerea infrastructurii de producție din Germania, cât și la creșterea producției de echipamente militare.

Sinergiile industriale există, dar producția europeană de armament este mult fragmentată, comparativ cu cea din SUA

Furnizorul din industria auto ZF Friedrichshafen, aflat într-un proces de restructurare care ar putea duce la închiderea unor fabrici în Germania, a declarat că a luat legătura cu companii din sectorul apărării pentru recalificarea angajaților, menționând „sinergii industriale”.

Producătorul de cutii de viteze pentru tancuri Renk, deținut până în 2020 de Volkswagen, a transmis că sectorul auto a devenit recent un punct de interes mai mare în noul context, mai ales în ceea ce privește extinderea capacităților de producție.

Un alt beneficiar ar putea fi furnizorul germano-francez de sisteme militare KNDS, care plănuiește să producă tancul Leopard 2 și vehiculul de luptă Puma într-o fabrică de tramvaie din Germania, achiziționată recent de la compania franceză Alstom.

Un element negativ în tot acest context este faptul că industria europeană de armament este mult mai fragmentată decât cea din Europa, existând mult mai puține consorții între diferite companii din diferite țări.

Raportul Draghi privind competitivitatea Europei sublinia că, între iulie 2022 și iulie 2023, aproape 80% din cheltuielile UE pentru achiziții de apărare au fost direcționate către furnizori din afara UE.

(Citește și: ”Summit extraordinar privind apărarea europeană: Undă verde pentru creșterea cheltuielilor de înarmare/ Ungaria s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina”)

***