Șeful Agenției Federale de Mediu din Germania (UBA) a reînnoit apelurile pentru ca veniturile din taxa pe carbon să fie returnate cetățenilor, în contextul în care schema de taxare a generat venituri bugetare de 13 miliarde de euro din combustibilii pentru încălzire și transport în 2024, potrivit Euractiv.
Suma reprezintă o creștere de 21% față de veniturile din 2023.
Schema urmărește practic să facă combustibilii poluanți mai scumpi, astfel încât să stimuleze utilizarea soluțiilor sustenabile, reducerea emisiilor și atingerea țintelor climatice ale Germaniei. Aceasta funcționează prin impunerea unui preț asupra emisiilor de dioxid de carbon (CO2) provenite din combustibili fosili, utilizate în principal pentru transport și încălzire.
Taxa este impusă asupra distribuitorilor și furnizorilor de combustibili fosili, cum ar fi companiile petroliere, furnizorii de gaze naturale și comercianții de combustibili pentru încălzire. Costurile sunt adesea transferate către consumatori.
Schema națională a fost concepută ca un pas intermediar înainte de implementarea unui sistem similar la nivelul Uniunii Europene, denumit ETS 2 (Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), care va intra în vigoare în 2027.
Klimageld
În Germania există propuneri pentru introducerea unui sistem numit Klimageld (bani pentru climă), care ar returna o parte din veniturile colectate către cetățeni, mai ales gospodăriilor cu venituri mici, pentru a atenua costurile suplimentare generate de prețul ridicat al carbonului.
„Pentru a asigura compensarea gospodăriilor private, chiar și în condițiile unei creșteri continue a prețurilor la CO2, avem acum nevoie urgentă de ‘Klimageld’”, a declarat președintele UBA, Dirk Messner, într-un comunicat care anunța rezultatele.
‘Klimageld’ este un mecanism propus pentru a direcționa fondurile către gospodăriile cu venituri mai mici, protejându-le împotriva prețurilor ridicate la energie. Acesta a fost convenit de guvernul federal anterior, dar nu a fost încă implementat.
Messner a afirmat că acest instrument ar trebui să fie oferit „în combinație cu programe specifice de sprijin pentru grupurile de populație care sunt deosebit de afectate.”
Mulți legislatori, având în vedere protestele „veste galbene” din Franța din 2018, sunt preocupați că impunerea unei taxe pe emisiile legate de încălzire și transport ar putea declanșa o reacție publică negativă.
De la 45 de euro pe tonă la 65
Din 2021, Germania impune un preț pe carbon pentru angrosiștii de combustibili, furnizorii de gaz și companiile petroliere. Anul acesta, taxa a fost majorată la 55 de euro pe tonă, în creștere față de 45 de euro în 2024 și 30 de euro în 2023. Pentru 2026, legea permite un „coridor de preț” între 55 și 65 de euro pe tonă.
În prezent, banii din taxarea carbonului în Germania sunt combinați cu veniturile din schema ETS 1 a UE, care acoperă industria și energia, și transferați în fondul german pentru climă și transformare, care finanțează îmbunătățiri ale eficienței energetice și extinderea energiei regenerabile.
Taxarea carbonului din Germania este un precursor la nivel național al schemei ETS 2 a UE, care va intra în vigoare din 2027.
ETS 2 este un mecanism menit să tempereze prețul carbonului dacă acesta depășește 45 de euro pe tonă, însă mai mulți legislatori și academicieni germani au avertizat că acest lucru s-ar putea să nu protejeze gospodăriile din UE de costuri ridicate.
(Citește și: ”Taxele incluse în prețul energiei din Uniunea Europeană agravează problemele industriei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
