Folosind date privind tranzacțiile interne între firme, corelate cu datele vamale, economiștii think tank-ului Centre for Economic Policy Research (CEPR) arată că expunerea Italiei la riscurile externe, precum tarifele americane și o oprire bruscă a aprovizionării din China, este mult mai mare decât sugerează statisticile comerciale standard.
Expunerea indirectă transmisă prin lanțurile de aprovizionare interne depășește expunerea directă din exporturi și importuri în majoritatea regiunilor italiene.
Un număr mic de mari comercianți și angrosiști acționează ca noduri-cheie de transmitere.
„Integrarea datelor micro care surprind structura lanțurilor de aprovizionare în analiza politicilor îmbunătățește substanțial capacitatea de a identifica firmele — și regiunile — cele mai vulnerabile la șocurile externe. Într-un studiu paralel (în curs de publicare), demonstrăm că aceste măsuri de expunere nu sunt doar descriptive: ele prezic în mod semnificativ vulnerabilitatea firmelor la tensiunile legate de tarife. Firmele cu expunere mai mare, atât directă cât și indirectă, au avut o probabilitate mai mare să raporteze pierderi de vânzări în urma șocului tarifar din 2025”, notează autorii.
Tarifele, controalele la export și restricțiile conexe au devenit tot mai răspândite, marcând o trecere de la globalizarea orientată spre eficiență către o economie mondială mai fragmentată și modelată politic. Astfel de intervenții pot avea consecințe locale semnificative, mai ales în regiunile puternic expuse comerțului exterior — fie direct, fie indirect prin legăturile din lanțurile de aprovizionare interne.
Lanțurile de aprovizionare interne amplifică și răspândesc expunerea la șocurile externe
Analiza CEPR evidențiază două aspecte esențiale ale expunerii la șocurile externe:
În primul rând, lanțurile interne de aprovizionare amplifică expunerea la șocurile externe. Expunerea indirectă depășește expunerea directă pentru aproape 80% dintre piețele locale ale forței de muncă în cazul exporturilor către SUA și pentru aproximativ 90% în cazul importurilor din China.
Așa cum se arată în Figura 1, 3,4% din veniturile totale sunt legate de exporturile către SUA la nivel agregat. Totuși, peste 50% din această expunere se datorează conexiunilor indirecte ale firmelor italiene cu piața americană prin alte firme naționale. În mod similar, 3,6% din costurile firmelor sunt legate de importurile din China, aproximativ 60% reprezentând conexiuni indirecte cu piața chineză.
În al doilea rând, lanțurile interne de aprovizionare răspândesc expunerea la șocurile externe între regiuni. Deși tranzacțiile externe directe sunt concentrate într-un număr relativ mic de piețe locale ale forței de muncă, legăturile între firmele din interiorul Italiei pot transmite șocurile externe către alte regiuni. În consecință, multe regiuni care par izolate de șocurile externe pot fi totuși afectate indirect prin lanțurile interne de aprovizionare. Așa cum se vede în Figura 1, distribuția expunerii între piețele locale devine mai largă odată ce se iau în considerare efectele indirecte, în special în cazul importurilor din China.
Rețelele interne schimbă geografia expunerii externe
Firmele italiene au cea mai mare probabilitate să facă tranzacții cu parteneri din piețe locale îndepărtate, apoi cu cei din propria piață locală și cel mai puțin cu firme din zonele vecine.
„Această organizare a rețelelor interne de producție implică faptul că șocurile localizate geografic pot călători pe distanțe considerabile, modelând tiparele de expunere la nivelul regiunilor mult dincolo de punctul lor de origine”, notează autorii.
Conform Figurii 2, pentru exporturile către SUA, aproximativ 70% din expunerea indirectă provine din piețe locale neadiacente, cu o pondere deosebit de ridicată în piețele locale cu expunere directă redusă. În schimb, doar 19% din expunerea indirectă provine din aceeași piață locală — în concordanță cu structura districtelor locale integrate de producție — în timp ce piețele vecine contribuie cu doar 11%.
Geografia vulnerabilităților
Geografia vulnerabilităților locale diferă semnificativ atunci când comparăm exporturile către SUA cu importurile din China.
Conform Figurii 3, pe partea de export, multe piețe locale din Centru-Nord prezintă niveluri peste mediană atât în termeni direcți, cât și indirecți, în timp ce în Centru-Sud domină piețele locale cu expunere sub mediană.
Pe partea de import, modelul este destul de diferit. Expunerea directă rămâne concentrată în Centru-Nord, în timp ce expunerea indirectă ridicată este distribuită mai uniform în toată țara, numeroase districte din Centru-Sud depășind valoarea mediană.
Mari comercianți și angrosiști: canale-cheie de transmitere a expunerii externe
Marile firme comerciale — în special cele care exportă către SUA — și angrosiștii — implicați în principal în importurile din China — sunt surse majore ale expunerii indirecte.
Excluderea primilor 100 de exportatori către SUA reduce expunerea națională cu peste 40%, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare (Figura 4, Panoul a).
Prin contrast, excluderea primilor 100 de importatori din China reduce expunerea națională cu aproximativ 25%. În cazul SUA, chiar și excluderea primelor zece firme are un impact semnificativ, reducând expunerea totală cu aproape 20%.
Sectorul comerțului, logisticii și distribuției reprezintă adesea o parte importantă a activităților directe de export și import, acționând ca intermediari care conectează producătorii și consumatorii interni cu piețele externe.
„Constatăm că firmele angro reprezintă noduri esențiale în rețeaua de producție italiană. Excluderea firmelor angro implicate direct în comerțul cu SUA și China ar reduce expunerea la exporturile către SUA cu aproximativ 10% și expunerea la importurile din China cu peste 30% (Figura 4, Panoul b)”, avertizează autorii.
(Citește și: ”România ar putea face cu aproape 30% mai mult comerț internațional – Banca Mondială face lista problemelor care ne împiedică”)
***
Urmărește-ne pe Google News
