Gabriela Hârțescu, Decanul școlii de business Envisia: „Marea resetare a guvernanței – Asistăm la o schimbare sistemică în care granițele dintre geopolitică, tehnologie și etica corporativă s-au estompat”

Direcțiile strategice și schimbările necesare pe care trebuie să le adopte liderii și board-urile organizațiilor de business, dar și ai instituțiilor publice în contextul economic și geo-politic actual au fost tema discuțiilor de la conferința școlii de business Envisia – „Marea resetare a guvernanței” organizat joi, 7 mai. Evenimentul a reunit lideri din boarduri, executivi, reprezentanți ai sectorului public și experți internaționali.

Gabriela Hârțescu, decan Envisia a conturat o serie de concluzii strategice cheie în urma dezbaterilor. Concluziile sunt structurate pe câteva sub-teme relevante. În ceea ce privește „Creuzetul geopolitic și legitimitatea puterii”, aceasta a punctat că:

• „Autoritatea în 2030 nu va proveni doar din rangul instituțional sau din mandatele democratice, ci din credibilitatea percepută a procesului decizional în sine.
• În mediile cu încredere scăzută, cum ar fi cele pe care le întâlnim adesea în regiunea noastră, tensiunea dintre eficacitate și încredere devine o provocare principală în materie de guvernanță.
• Instituțiile publice și private trebuie să realizeze că este pusă sub semnul întrebării capacitatea statului de a proteja și de a oferi rezultate, ceea ce face ca relația cetățean-stat să fie mai volatilă ca niciodată.”

O altă sub-temă abordată a fost profesionalizarea: trecerea către standarde globale: „O temă majoră a acestei resetări este profesionalizarea guvernanței în cadrul ecosistemelor financiare moderne. Am stabilit că autoritatea de reglementare nu mai este doar un supraveghetor, ci un catalizator pentru integritatea pieței și încrederea investitorilor.”

De asemenea, alte concluzii au vizat „integritatea privată și ecologia morală a board-ului”, iar în acest sens a fost explorat în dezbateri „motivul pentru care oamenii bine intenționați din instituții funcționale ajung să ia decizii compromise din punct de vedere etic – un proces pe care l-am definit drept „deriva etică”.”

„Sufletul unei organizații nu se găsește în codul său de conduită, ci în „ecologia sa morală”. Am învățat că eșecurile etice sunt rareori rezultatul unui singur „actor rău”, ci al unor medii toxice care pedepsesc onestitatea și recompensează tăcerea”, a spus Gabriela Hârțescu.

„Concluzii strategice cheie:

• Leadershipul bazat pe caracter este singurul antidot la deriva etică.
• Board-urile trebuie să promoveze o „Cultură a Greșelilor”, în care denunțătorii sunt văzuți ca sisteme de avertizare timpurie, iar greșelile sunt tratate ca active strategice pentru învățare.
• Valorile universale precum onestitatea și respectul nu sunt relative; ele trebuie să fie piatra de temelie a fiecărei echipe, indiferent de cultura națională sau regională.”

Alte teme dezbătute au vizat „coguvernarea intergenerațională”, ca un concept strategic preferat față de „noțiunea tradițională de succesiune”. „Acesta nu este un experiment social; este un caz de performanță strategică. Board-urile cu performanțe ridicate sunt cele care integrează perspectivele digitale native și conștiente social ale următoarei generații – nu ca simboluri, ci ca parteneri în timp real în procesul decizional.”

Legat de provocările tehnologice, a fost discutată „Ultima frontieră: Guvernarea mașinilor”.

Detalii din concluziile prezentate de decanul Envisia:

„Testul nostru de stres live din sala de consiliu ne-a adus față în față cu „Decalajul de guvernanță”. Am stabilit că majoritatea board-urilor sunt responsabile pe hârtie, dar aproape niciunul nu răspunde sub presiune.
Aplicarea Legii UE privind IA este o numărătoare inversă de 94 de zile până la responsabilitatea totală. Majoritatea consiliilor de administrație își deleagă în prezent autoritatea morală furnizorilor de tehnologie, presupunând că „furnizorul a testat-o” este o apărare suficientă. Nu este.

Concluzii strategice cheie:

• Responsabilitatea este structurală (cine se află în organigramă); Răspunderea este morală (cine poate justifica decizia sub jurământ).
• Fiecare sistem de IA codifică valori – valorile celor care l-au proiectat, achiziționat și nu au reușit să-l pună la îndoială.
• Autoritatea etică nu poate fi delegată. Board-urile trebuie să treacă la o „guvernanță justificabilă”, unde pot explica justificarea inputului, lanțul de responsabilitate și supravegherea umană a fiecărui sistem critic.”

Gabriela Hârțescu a inclus în sinteza dezbaterilor câteva sfaturi practice „pentru un membru modern al board-ului”: „Pe baza perspectivelor actuale și a celor mai bune practici globale, ofer patru imperative strategice pentru următoarea ședință de board:

1. Efectuați un „test de stres geopolitic și de legitimitate”: Depășiți previziunile financiare. Întrebați-vă cum o decuplare suplimentară a economiilor majore și o scădere a încrederii publice ar afecta „Licența socială de operare”.
2. Verificați-vă „responsabilitatea”: Alegeți cel mai critic proces automatizat. Dacă ar eșua astăzi și ar provoca daune sistemice, cine din sala de consiliu ar putea justifica logica morală din spatele aprobării sale?
3. Impuneți „diversitatea cognitivă” și profesionalizarea: Nu mai tratați ESG, IA și geopolitica drept „prelegeri invitate”. Integrați-le ca discipline de bază în „Agenda de învățare” a consiliului dumneavoastră de administrație
4. Recalibrați pentru „Ecologia Morală”: Asigurați-vă că stimulentele pentru performanță nu induc „deriva etică”. Creați un spațiu sigur pentru feedback și denunțare înainte ca un risc să se transforme într-o criză”.

***