fbpx

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Analiză

Importurile duduie mai tare ca economia: Deficitul comercial la 5 luni, deja 4% din PIB. Sectorul mașini s-a întors pe minus în aprilie

Deficitul comercial al României a urcat după primele cinci luni ale anului curent la aproape 9 miliarde de euro sau 4% din PIB-ul pe 2021,… Mai mult

12.07.2021

Analiză

Veniturile populației au ajuns la 2.000 de lei/lună/persoană – cum au evoluat până aici câștigurile și cheltuielile unei gospodării

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2021 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 7% în termeni nominali față de același trimestru din… Mai mult

12.07.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății – 400 de mil. euro pentru repararea platformei electronice a Casei și transformarea ei într-un sistem eHealth, prin adăugarea unor module

Aproximativ 400 milioane de euro din PNRR vor fi dirijați pentru digitalizarea Sănătății, pentru componentele unui sistem integrat eHealth ce va viza platforma electronică  a… Mai mult

11.07.2021

Gabriel Biriș / Unde dai și unde crapă, sau despre naționalism autodistructiv

de Gabriel Biris , 13.5.2021

Recent, Senatul a aprobat un proiect de Lege (PLX 178/2021) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, proiect de lege care de fapt este transpunerea în legislația noastră a Directivei 2019/633 cu același obiect de reglementare.
Nu numai în România există îngrijorarea că marile lanțuri de magazine ar impune producătorilor sau importatorilor (adică furnizorilor lor) condiții prea oneroase, atât în ceea ce privește termenele de plată, cât și serviciile pe care supermarcheturile le impun furnizorilor lor.

Fiind vorba de o Directivă, nu se aplică automat precum Regulamentele, ci trebuie o lege de implementare, lege care însă nu este obligatoriu să fie identică cu Directiva (uneori nici nu este posibil, textul Directivei dând diverse opțiuni din care trebuie aleasă una). Și de aici încep problemele…

Fiind vorba de un subiect « juicy » pentru populism, inevitabil că în procesul de implementare apar excese, că – deh!, noi suntem români și ne-am săturat de asuprirea multinaționalelor ce dețin supermarcheturile, că noi nu prea avem așa ceva.

Sunt mai multe derapaje în PLX 178, deja aprobat de Senat și trimis la Camera Deputaților, camera decizională. Atrag acum atenția doar asupra a trei dintre ele în speranța că cineva citește, întelege și previne adoptarea unei legi care, în forma trecută de Senat face mult mai mult rău decat bine atât consumatorilor români, cât și – mai ales producătorilor români. Fac mult rău și supermarcheturilor, dar experiențele recente (să nu uităm și de modificările aduse în 2016 Legii 321!) ne-au arătat că ele au resurse să găsească soluții.

Interdicție pentru comerciant care vinde sub prețul de achiziție produse agricole/alimentare

Păi și cum facem cu produsele alimentare care se apropie de expirarea termenului de valabilitate?  Nu reducem prețul, expiră și le aruncăm? Și cu risipa alimentară cum rămâne? Ca să nu mai vorbim de costurile cu gestionarea deșeurilor provenite din alimente… Preferăm să risipim alimente împiedicând supermarchetul să reducă prețul suficient de mult pentru a realiza o vânzare accelerată? Privăm consumatorul român cu resurse financiare reduse de avea acces la alimente pe care altfel poate nu și le-ar permite?

Nu cred că asta au vrut unor inițiatorii…

Interdicție pentru comerciant de a practica scheme de formare a prețului la raft, diferențiat pentru produse agricole/alimentare

Ce au vrut să spună cu prevederea asta, care – la fel ca și cea dinainte, nu apare deloc în Directivă?

Nu știu dacă înteleg, dar formarea prețului de vânzare ține de mai mulți factori, care la rețelele mari de retail pot diferi de la o locație la altă locație.

Una e să ai un magazin la sat, și alta să ai unul în centrul unui oraș mare, unde chiriile sunt mai mari, chiar și salariile oamenilor sunt mai mari decât în zonele mai sărace de la sat sau din orașele mici.

Ce vor oare inițiatorii, să nu permită lanțurilor de retail să își adapteze prețurile în funcție de locație? Oare ei inteleg că obligă ca prețul la raft în Cuca Măcăii să fie egal cu cel din Dorobanți? Sigur că nu prețul din Dorobanți se va alinia cu cel din Cuca Măcaii, ci invers, ceea ce din nou inseamnă că uneori legiuitorul lovește chiar în interesul celor pe care vor să îi protejeze (în cazul acesta, consumatorul final din Cuca Măcăii).

Nici de data asta nu cred că asta și-au dorit inițiatorii…

Valoarea serviciilor prestate de lanțul de retail furnizorului nu poate depăși 5% din valoarea contractului principal

Am lăsat la urmă această prevedere pentru că o consider – de departe, cea mai periculoasă din PLX 178. Despre ce servicii vorbim? În principal, vorbim de serviciile de promovare a unor produse vândute în magazine, magazine care vând și tot felul de alte produse similare. Serviciile de promovare costă însă semnificativ mai mult de cei 5% prevăzuți în lege…

Cred oare inițiatorii că lanțurile de retail sunt organizații de susținere a producătorilor sau importatorilor locali? Cred oare că vor accepta să își bage banii lor în promovare, fără să își poată recupera integral costurile (+profit, că de asta bagi bani într-un business)? Nu o vor face! Mai ales că au la îndemână o soluție ce deja pare să capete o dimensiune din ce in ce mai mare: vor umple rafturile cu branduri proprii, branduri pe care le vor promova în dauna brandurilor celorlalți furnizori.

Să nu își închipuie cineva că lanțurile de retail își vor face și fabrici de iaurt, branză, mezeluri, sau chiar făină sau zahăr…

Nu, vor produce produsele vândute sub branduri proprii la producătorii care nu vor mai avea unde să își vândă propriile branduri în lipsa unor servicii de promovare corespunzătoare. Cum își vor selecta fabricile în care își vor produce brandurile proprii? Evident, nefiind vorba de produse sofisticate, vor alege pe cel care îi oferă prețul cel mai mic – mai ales că și cantitățile comandate vor fi semnificative.

Iar aici, din păcate, producătorii români pur și simplu nu pot face față concurenților lor din Polonia, Ungaria, unde producătorii sunt mai degrabă ultra-specializați, nu generaliști precum imensa majoritate a producătorilor români. Specializarea deja existentă acolo, plus o birocrație mult mai eficientă în sprijinul producătorilor locali, plus finanțări mai ieftine, plus altele asemenea vor duce inevitabil la scăderea ponderii brandurilor locale pe rafturile retailerilor din România.

(Citiți și: ”VIDEO #CovidAgri: Relația retaileri – producători locali. Organizarea în cooperative, costul birocrației, reacția consumatorilor”)

By the way, își poate explica cineva de ce în 2016 – imediat după ce prin modificările la Legea 321 prin care unii parlamentarii au «protejat» producătorii români de alimente proaspete au intrat în vigoare, importurile de astfel de produse au crescut cu vreo 400 milioane euro? Cam asta se întâmplă de fiecare dată când politicienii se apucă de protejat…

Oare asta să fi vrut inițiatorii? Să închidă fabrici în România, să creștem dependența de importuri? Să mute valoarea adaugată în afara României?

Sunt convins că nu asta au vrut. Dar asta le-a ieșit, absurditățile astea tocmai au fost votate în Senat! Sper ca în Camera deputaților să fie un pic mai atenți…

*

Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală, partener fondator al casei de avocatură ”Biriș-Goran”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Decizie / Ungaria va refuza ajutorul UE post-pandemie, dacă el va fi condiționat de abrogarea legii privind LGBT

Iulian Soare

Ungaria nu va accepta bani din fondul special al Uniunii Europene de reconstrucţie post-pandemie, dacă aceştia sunt condiţionaţi de abrogarea legii care interzice ”propaganda homosexuală”… Mai mult

Stiri

Rectificarea bugetară / Ministerul Educației cere fonduri pentru un plus de 6.000 de rezidenți 

Vladimir Ionescu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că a solicitat Guvernului alocarea, la rectificarea bugetară, a fondurilor corespunzătoare unui număr suplimentar de peste 6.000 de rezidenţi… Mai mult

Stiri

Sectorul 1 are, temporar, încă un operator de salubritate. Salariații Brai-Cata au început ridicarea gunoaielor

Vladimir Ionescu

Sectorul 1 are un nou operator de salubritate, ce va asigura colectarea deșeurilor cel puțin 30 de zile. Contractul, în valoare de 62.900 de lei… Mai mult

Europa

Senatul francez îmblânzește, sub presiunea protestelor, noile restricții propuse de guvern

Iulian Soare

Senatul francez a votat duminică dimineaţa, cu numeroase amendamente, proiectul prin care guvernul propune vaccinarea anti-Covid obligatorie a personalului sanitar şi extinde utilizarea certificatelor medicale… Mai mult

Stiri

Prima floare din România protejată la nivel european ar putea fi Tuberoza de Hoghilag

Vladimir Ionescu

Tuberoza de Hoghilag ar putea fi prima floare din România şi a treia din Europa protejată la nivel european, scrie Agerpres. Producătorii din Hoghilag, judeţul… Mai mult

Europa

Scandalul folosirii WhatsApp pentru spionarea unor politicieni cu softul Pegasus: compania acuză producătorul softului

Iulian Soare

Şeful WhatsApp confirmă că softul israelian Pegasus a fost folosit, de cei care au cumpărat acest produs, pentru a sparge conturile de pe această platformă… Mai mult

Europa

Proteste în mai multe orașe din Franța și Italia, față de “didactura sanitară”

Iulian Soare

Mii de persoane au demonstrat sâmbătă în mai multe orașe din Franța și Italia, țări ce au introdus permisul de sănătate, care condiționează de vaccinare… Mai mult