Noua eră de incertitudine din economia globală ar putea împinge nivelurile datoriei publice la cele mai ridicate cote de la Al Doilea Război Mondial încoace, avertizează un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Pentru România, FMI prognozează o creștere a datoriei publice nete la 51% din PIB în acest an, 61,4% în 2028, respectiv 65,9% din PIB în 2030.
În noul său raport semestrial Fiscal Monitor, FMI prognozează că datoria publică globală va crește cu 2,8 puncte procentuale în 2025, ajungând la aproximativ 95% din produsul intern brut (PIB). Se așteaptă o creștere suplimentară până la aproape 100% din PIB-ul mondial până la sfârșitul deceniului, transmite Politico.
Prognozele pentru Franța și Germania sunt deosebit de îngrijorătoare, sugerând că niciuna dintre cele două țări nu va reuși să-și reducă deficitele bugetare la niveluri considerate în general sustenabile până la finalul deceniului.
Deficitul anual al Franței, estimat la 5,5% din PIB în 2025, va ajunge la 6,1% din PIB până în 2030, moment în care datoria publică totală va atinge 128,4% din PIB. Prin contrast, premierul François Bayrou a promis că va reduce deficitul la 3% până în 2029, conform regulilor fiscale ale Uniunii Europene.
Prognoza pentru Germania este ceva mai puțin alarmantă, datorită unui punct de plecare mai favorabil: datoria totală va rămâne sub 75% din PIB la sfârșitul deceniului, estimează FMI. Totuși, instituția se așteaptă ca deficitul bugetar să crească treptat de la 3% din PIB la peste 4% până în 2030, în contextul în care Berlinul lansează un val de cheltuieli pentru infrastructură și apărare. Spre comparație, în anii anteriori pandemiei, Germania avea constant un buget echilibrat sau cu un mic excedent.
FMI este pesimist și în privința capacității SUA de a atinge ținta secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a reduce deficitul la 3% din PIB. Potrivit instituției, Washingtonul va avea în continuare un deficit de peste 5,5% din PIB la finalul deceniului.
„Pe măsură ce schimbări semnificative de politică și incertitudini accentuate remodelează peisajul economic global, perspectivele fiscale s-au înrăutățit”, se arată în raport.
Impactul negativ al rivalității marilor economii asupra țărilor mai sărace
Prognozele susțin criticile repetate ale Fondului față de marile blocuri economice ale lumii, acuzate că au permis rivalităților geopolitice să primeze în fața comerțului liber și a cooperării — o temă reluată frecvent în ultimii ani, pe măsură ce relațiile dintre SUA, China și Europa s-au deteriorat.
Fondul a avertizat totodată asupra impactului negativ pe care o astfel de rivalitate îl are asupra țărilor mai sărace. „Condițiile financiare mai restrictive și mai volatile din Statele Unite pot avea efecte de propagare asupra piețelor emergente și economiilor în curs de dezvoltare, ducând la costuri de finanțare mai mari.”
Instituția a calculat că o creștere semnificativă a incertitudinii economice globale ar putea majora nivelul datoriei cu 4,5% din PIB pe termen mediu. Într-un scenariu „grav nefavorabil”, FMI a avertizat că nivelul datoriei ar putea ajunge până la 117% din PIB până în 2027 – un nivel nemaivăzut de la Al Doilea Război Mondial.
Una dintre puținele țări în care Fondul se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă a situației fiscale în următorii ani este Regatul Unit. Într-o aprobare implicită a eforturilor ministrului de finanțe Rachel Reeves de a restabili stabilitatea finanțelor publice britanice, FMI estimează că deficitul se va reduce la doar 2,3% din PIB până în 2030, față de 5,7% anul trecut.
(Citește și: ”FMI – World Economic Outlook: Economia globală intră într-o nouă eră. Resetarea întregului sistem geoeconomic”)
***
Urmărește-ne pe Google News
