Agenția internațională de rating Fitch nu va retrograda vineri ratingul suveran al României în zona „junk”, nerecomandată investițiilor, transmit analiștii Erste Bank. Vineri, după închiderea piețelor financiare în SUA, Fitch Ratings are programată o nouă decizie de rating și revizuire a perspectivelor pentru România, o revizuire care a fost adăugată la final de 2024 la calendarul regulat, care prevedea 2 revizuiri anuale.
„Vineri, după închiderea pieței, Fitch va anunța decizia de rating pentru România. Fitch a schimbat perspectiva asociată României în decembrie în cadrul unei revizuiri neprogramate. Considerăm că ratingul nu va fi modificat vineri. Suntem convinși că agențiile de rating vor aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale și clarificarea traiectoriei de consolidare fiscală înainte de a lua orice măsuri (importante) pe partea de rating”, scriu analiștii Erste într-un raport.
Marele risc: Neîndeplinirea țintelor și ieșirea din traiectoria de ajustare a deficitului
Inclusiv Standard & Poor’s (S&P) a revizuit negativ perspectiva țării noastre, de la „Stabilă” la „Negativă”, după ieșirea de sub control a deficitului bugetar în anul electoral și temperarea creșterii economice la 0,9%. Cele două agenții nu au operat însă modificări asupra ratingului suveran, reducerea perspectivei constituind avertismente.
Fără o menținere a deficitului în ținta pentru anul curent, riscurile la adresa ratingului se înmulțesc, cu toate că, la nivel general, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individuali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu.
Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea.
Bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, dar cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget), ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor.
O retrogradare a ratingului suveran ar conduce la ieșiri majore de capitaluri din România
Modificarea perspectivei înseamnă o reevaluare a riscului politic și a perspectivelor financiare ale României, în condițiile nevoii de a reduce gradual un deficit bugetar istoric. Potențială retrogradare a ratingului ar însemna plasarea României în categoria „junk” și ieșiri de capital din țara noastră. Mai mult, România este dependentă de aceste capitaluri pentru finanțarea deficitului de cont curent, în condițiile în care investițiile străine directe acoperă doar 35% din acest deficit.
Titlurile de stat în lei au înregistrat o evoluție pozitivă în ultima lună, după finalizarea și ulterior publicarea bugetului, cu dobânda suverană pe 10 ani (RO10Y) scăzând cumulat cu aproximativ 60 puncte de bază raportat la maximul din ianuarie. În prezent, marți, la ora 11:50, RO10Y era la 7,41%.
În plus, luna februarie a fost până acum una foarte bună pentru emisiunile de titluri de stat ale Ministerului de Finanțe, cu rapoarte bid-to-cover solide și cerere puternică pe emisiunile adresate populației, care a creditat deja Guvernul cu 9,3 miliarde de lei.
Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. România are în acest an un necesar de finanțare de 230 de miliarde de lei, echivalentul a peste 12% din PIB.
Investitorii externi au reguli și parametri de risc care interzic investiții semnificative în țări cu rating „junk”
Potrivit economiștilor, o retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează Guvernul României, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar putea să se vadă şi pe curs, printr-o depreciere a leului, în contextul unor eventuale ieşiri de capital din România.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat luni că BNR este deja pregătită pentru eventuale ieșiri masive de capital.
„Bineînțeles că ne pregătim, suntem deja pregătiți și pentru aceste ieșiri de capital, să nu le numesc ieșiri de capital… diminuarea intrărilor de capital, o nereînnoire a liniilor de credit care ajung la scadență, bineînțeles că are impact asupra echilibrului de pe piața valutară. Și noi îl acoperim așa cum v-am spus anterior. Nu este nici momentul să ne gândim la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară. Pentru că asta, în condițiile actuale, fluctuații puternice, incertitudini în ceea ce privește mișcările de capital, poate să sune a invitație la presiuni în sensul deprecierii leului”, a afirmat luni guvernatorul.
Ca idee, titlurile de stat românești sunt prezente în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays. O retrogradare la „junk” ar însemna că investitorii care cumpără la pachet acești indici de titluri de stat, luând expunere inclusiv pe România, ar trebui să-și reducă această expunere locală din cauza reevaluării ratingului României. Asta pentru că fondurile de investiții au niște parametri și reguli în ceea ce privește riscul care nu le dau voie să investească în titluri cu rating „junk”. Ulterior, inclusiv ratingurile companiilor cu finanțări pe piețele internaționale ar trebui să sufere retrogradări, din moment ce nu pot să aibă un rating peste cel suveran.
La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. Totodată, multe companii bursiere erau incluse în indicii bursieri realizați de furnizorii de indici MSCI și FTSE Russell.
(Citește și: ”Primul împrumut extern al României pe 2025: cerere mai slabă ca în 2024, dobânzi mai mari – Bugetul pe 2025 nu a convins 100% investitorii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
