Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:
- când guvernul golește conturile nu doar din prezent, ci și din trecut și din viitor ale celor mai mănoase companii ale sale;
- când guvernul se împrumută la dobânzi tot mai mari ca din banii altuia (de fapt, chiar din banii altuia);
- când guvernul crește salariul minim numai pentru că lui îi iese cel puțin tot atât cât câștigă salariatul;
- când sărăcia se mută de pe votant pe copii:
”sponsorul”, nu doar principal, ci și unic al acestor măsuri antieconomice e tot el: antreprenorul.
La ce să se aștepte în anul 2019, când guvernul a epuizat toate mijloacele de a stoarce bani și de a tăia de la dezvoltare, doar pentru a avea cu ce să-și finanțeze angajamentele electorale, dând cu economia de pământ?
Mediul antreprenorial nu mai vrea scăderi de taxe: dar nici haosul fiscal în care trăim de ani buni nu mai poate fi suportat.
Reprezentanți ai mediului de afaceri și consultanți reuniți la conferința ”Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget- când și cum punem ordine și coerență în Coduri” fac o listă cu legitimele și de bun simț speranțe ale lor.
cursdeguvernare.ro a organizat luni, cu sprijinul Camerei de Comerț și industrie a României, o conferință pe tema imprevizibilei legislații fiscale și așteptările mediului de afaceri pentru anul 2019.
Mai jos – intervențiile și prezentările.
În următoarele 2 zile – acestea vor putea fi descărcate de pe pagina confeirnței – atât în format de document cât și în format video.
Detaliate, câteva intervenții cu miez, în celelalte știri pe cursdeguvernare.ro. (Evenimentul a fost transmis Live_AICI-LINK)
(REDACȚIA)
***
Bogdan Vișan (CCIR): Economia e afectată de instabilitatea fiscală
”Codul Fiscal este cheia diplomației economice, investitorii fiind interesați, în special, de nivelul de fiscalitate. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate fiscală, predictibilitate normativă, lipsa acestora afectând mai ales întreprinderile mici și mijlocii, cele peste 99% din totalul companiilor din România”, spune Bogdan Vișan, secretar general adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României.
Oficialul CCIR a readus în atenție ”momentul 2014”, când s-a lansat cu larg suport instituțional ”Pactul pentru fiscalitate”, și a avertizat că instabilitatea și impredictibilitatea cadrului legislativ fiscal afectează întreaga economie națională.
Bogdan Vișan a enumerat elemente ale strategiei instituționale a CCIR:
- În contextul actual al crizei forței de muncă, relansarea învățământul profesional este prioritatea zero pentru întărirea mediul de afaceri
- Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet unitar, armonizat și coerent, care să fie actualizat continuu și pus gratuit, în formă digitală, la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente
- Măsuri reale pentru debirocratizare, reducerea numărului de taxe și – foarte important – digitalizarea completă a administrației publice
- Implementarea efectivă, și nu suspensivă, a principiilor guvernanței corporative în cadrul companiilor cu capital majoritar de stat
- Implementarea unei legislații coerente a parteneriatului public-privat și a reașezării sistemului de achiziții publice
- Dezvoltarea culturii dialogului deschis între autoritățile publice și mediul privat, valorificând beneficiile ce decurg din acest demers fundamental pentru mediul de afaceri
Ionuț Dumitru (Consiliul fiscal): Deficitul de finanțare e produs de sectorul public
”România are o vulnerabilitate semnificativă: deficitul de finanțare generat de către sectorul public”, a avertizat luni președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru, atrăgând atenția că cheluitelile salariale și sociale din România se află la maxime istorice.
Președintele Consiliului fiscal și-a axat prezentarea susținută luni la conferința organizată de cursdeguvernare.ro pe relația dintre politica fiscală și creșterea economică, afirmând, cu exemple, că este greșit să crezi că deficite mari stimulează creșterea economică.
În viziunea lui Ionuț Dumitru, o politică fiscală “prietenoasă” cu creșterea economică pe termen lung ar trebui să aibă următoarele caracteristici:
Pe partea de venituri bugetare:
- Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe proprietate/avere/venit si taxe de mediu
- Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale
- Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare
- Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale
- Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative
Pe partea de cheltuieli bugetare:
- Raționalizarea facturii de salarii și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile
- Țintire mai bună a asistentei sociale și reducerea subvențiilor
- Creșterea eficienței cheltuirii banilor publici
- Reforma companiilor de stat ineficiente
- Generalizarea principiului contributivității în materie de pensii și asigurarea sustenabilității acestora
- Alocarea resurselor către cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale creșterii economice pe termen lung: capitalul fizic și uman, forța de munca și productivitate
(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Dumitru)
Eugen Rădulescu (BNR): Autoritățile au adus bani din viitor. Dar câți ani putem face lucrul acesta?
”Se tot vorbește că ne apropiem de un moment similar anului 2008. Nici pe departe! Sigur, lucrurile nu stau peste tot bine, dar nuiu pe departe nu putem compara situația economică prezentă cu cea de acum 10 ani”, a spus Eugen Rădulescu, Director în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.
“Autorităţile publice au fost foarte ingenioase în a aduce din viitor în prezent venituri, au fost aduse dividendele, neputând face arierate pentru că sunt luate în calcul ca atare de către UE. Aducerea dividendelor anticipat încă nu au văzut-o şi atunci nu e trecută ca un venit anticipat, dar indiferent dacă este sau nu este, cât poţi să-ţi aduci anticipat veniturile? Un an, doi, după care nu mai de unde”, a spus el.
Pe de altă parte, investiţiile publice s-ar putea să arate mai bine în acest an, însă doar pe fondul cheltuielilor militare.
“În 2015 ajunsesem cu cheltuielile publice la 6% din totalul cheltuielilor, în condiţiile în care deficitul era de 1%. În acest an, nu am încă cifre, oricum ar fi acestea vor fi disproporţionale pentru că aici se adună şi cheltuielile de investiţii cu caracter militar care au importanţa lor, dar nu reprezintă un contact pentru economie şi atunci chiar dacă vom avea o creştere în 2018, investiţiile vor avea o componentă militară însemnată. Nu cred că putem să comparăm cifrele”, a explicat Rădulescu.
Eugen Rădulescu și-a concentrat prezentarea și pe comparații economice care i-au susținut aserțiunea, având însă grijă să evidențieze și riscurile prezente. Între acestea:
- o creştere rapidă a deficitului în cazul unei crize economice severe (improbabilă în perspectiva următorului an)
- datoria publică pare a se stabiliza, dar la un nivel care nu lasă marjă semnificativă pentru a acoperi eventualele derapaje
- evoluția riscului suveran- scăderea ratingului, chiar şi cu o singură treaptă, ar avea efecte severe asupra capacităţii ţării noastre de a se împrumuta extern (am pierde calitatea de “recomandat pentru investiţii”)
- din punct de vedere al structurii bazei de investitori, ponderea ridicată a titlurilor de stat în portofoliul instituțiilor de credit din Romania ar putea afecta în viitor sustenabilitatea datoriei publice
”În ceea ce privește deficitul structural suntem la 3,5% din PIB. La ținta de 1% nici nu o putem visa deocamdată”, a mai afirmat Eugen Rădulescu, care a mai precizat: ”Deficitul bugetar a fost menţinut în bandă, cu preţul sacrificării cheltuielilor pentru investiţii în buget. Deocamdată nu sunt cifre pentru anul 2018, dar componenta militară este una însemnată, care arată nivelul investițiilor reale în economie”.
(Descărcați AICI prezentarea lui Eugen Rădulescu)
Gabriel Biriș (Biriș Goran): ANAF nu are capacitate să primească și să analizeze date
Avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat la Ministerul de Finanțe, Gabriel Biriș, a scos în evidență o caracteristică a fiscalității românești din în ultima perioadă- zeci de modificări aduse unui Cod fiscal nou, introdus în 2017, explicând că în aceste condiții nu se poate vorbi despre predictibilitate în domeniu.
Gabriel Biriș a prezentat o serie lungă de exemple de măsuri luate fără studii de impact și fără o consultare publică reală, măsuri care în final au fost invalidate de realitățile economice. El a pledat în primul rând pentru informatizarea ANAF, care în acest moment ”nu are capacitatea să primească date și să le analizeze”.
Gabriel Biriș a mai vorbit și despre slaba cunoaștere a deciziilor CJUE sau a reglementărilor OECD și a exprimat nemulțumire față de durata mare de soluționare a litigiilor fiscale.
La acest ultim punct a oferit exemplul Farmec, care a obținut după 4 ani și jumătate o decizie favorabilă într-un litigiu cu ANAF. ”Asta-i reformă, când îți găsești dreptate după ani de zile? Noroc că au avut forță financiară în spate, altfel pățeau și ei cum a pățit Steaua Română, pusă pe butuci aiurea de ANAF”, a spus Gabriel Biriș.
Între soluțiile pe termen scurt și mediu avansate de Gabriel Biriș se numără:
- sarcina fiscală (inclusiv contribuțiile sociale obligatorii) să fie așezată în funcție de mărimea venitului/câștigului, nu funcție de tipul acestuia
- AMEF (aparate de marcat electronice fiscale) implementat integral, plus sistemul de facturare electronic
- revizuirea Codului fiscal pentru eliminarea cerințelor inutile
- reforma TVA, bazată pe taxare inversa
(Descărcați AICI prezentarea lui Gabriel Biriș)
Felix Pătrășcanu (Fan Courier): Investițiile private sunt blocate de lipsa investițiilor publice. Folosiți taxele pentru dezvoltare
”Economia românească poate pleca spre dezvoltare amplă dacă investițiile private sunt dublate de investiții ale statului. Noi am investit vreme de 25 de ani dar suntem blocați de faptul că nu avem infrastructură, că statul nu a făcut investițiile sale. O spun deschis, toate investițiile private sunt degeaba dacă statul lipsește din ecuație”, afirmă Felix Pătrășcanu co-fondator Fan Courier.
Felix Pătrășcanu a arătat că mediul de afaceri nu este interesat de scăderea taxelor sau a impozitelor, ci de justa utilizare a banilor virați la stat. ”Se plătesc mulți bani pe pensii speciale, pe salarii, dar eu nu văd aici sustenabilitate… Noi plătim, lunar, statului aproximativ 2 milioane de euro. E corect, nu vrem să plătim mai puțin, dar vreau să văd că banii sunt folosiți la investiții. Noi riscăm să ne blocăm pe șosele, riscăm să fim exclusi de la marile legături Est/Vest, și e păcat. Chiar nu înțeleg de ce ne blocăm singuri posibilitățile de dezvoltare”, a afirmat Felix Pătrășcanu.
Omul de afaceri a mai exprimat nemulțumirea că nu există un dialog efectiv al guvernării cu mediul de afaceri: ”Sigur, sunt probleme, dar se pot găsi soluții. Polonia le-a găsit, Cehia la fel, o demonstrează date economice. Noi ce avem, de ce nu putem să facem asta?”
”Eu îmi doresc să plătesc cât mai mult statului, dar într-o matrice stabilă, crescându-mi business-ul într-un areal concurențial. Și vreau să discutăm cu oameni competenți aflați la guvernare”, a fost concluzia enunțată de Felix Pătrășcanu.
Daniel Anghel (PwC): Doar reparăm greșeli, deși sperăm să rupem norii cu Ministerul Finanțelor
Lider al departamentului departamentului de Consultanță fiscală și juridică al PwC România și vicepreședinte FIC, Daniel Anghel a afirmat: ”În Coaliția pentru Dezvoltarea României am stat pe baricade și am încercat, în dialogul cu guvernul, să aducem în fiscalitate bune practici. Noi am propus întotdeauna mai mult…”
Daniel Anghel a exemplificat de înseamnă ”mult”:
- promovarea priorităților CDR în programul de guvernare- Codul economic, Legea prevenției, reorganizarea ANAF
- Legea evaziunii fiscale
- Modificarea Codului de procedură fiscală
- simplificarea și creșterea transparenței proceduriloe fiscale
- consolidarea fiscală, menținerea cotei unice și plafonarea contribuțiilor sociale
- continuarea eforturilor de echilibrare a relației dintre ANAF și mediul de afaceri
Ce a rezultat din aceste discuții- un exemplu ilustrativ îl constituie implementarea ATAD. ”Noi ne-am opus implementării rapide a directivei pentru că deveneam total necompetitivi ca stat. Timpul a demonstrat că ne-am grăbit și am și reglementat excesiv. Sperăm că lucrurile se vor modifica”, a afirmat Daniel Anghel.
El a prezentat și 3 propuneri pentru Ministerul de Finanțe:
- Consolidarea fiscală privind impozitul pe profit
- Modificarea Codului de procedură fiscală în sensul neincluderii obligațiilor fiscale suspendate în certificatul de atestare fiscală, stingerea diferențelor de obligații fiscale stabilite prin decizii de impunere prin raportare la termenul de plată și, în fine, restituirea sumelor pentru care se dispune anularea actului administrativ fiscal în instanță în baza certificatului de grefă
- Modificarea legislației split TVA în sensul solicitării formulate de către Comisia Europeană
(Descărcați AICI prezentarea lui Daniel Anghel)
Angela Roșca (Tax House): Digitalizare! O să repet asta până se întâmplă
”Noi încercăm să influențăm decizii de afaceri în favoarea României, dar sunt lucruri pe care nici noi nu le putem face”, spune Angela Roșca, Managing Partner Tax House, care explică: ”În istoria recentă a României vedem că au existat măsuri care au influențat în bine poziționarea în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale și vedem că au existat măsuri care au deteriorat poziționarea în clasament”.
Plecând de la această constatare simplă, Angela Roșca avansează o soluție relativ simplă: ”Să ne uităm care sunt statele cele mai bine clasate în acest clasament, hai să vedem și să înțelegem exact cum procedează și să facem și noi la fel- atât de simplu e”.
Și Angela Roșca a pledat pentru modernizarea fiscului și a administrațiilor, în condițiile în care acest fenomen se produce în întreaga lume, chiar și în state precum Adzerbaijan, Bahamas, Togo, China, Turcia, Iran, Iordania sau Kenya. ”Digitalizare- am să repet cuvântul ăsta până se întâmplă. În România nu cotele de impozitare sunt problema, ci instabilitatea bazei de impunere, faptul că nu există siguranță pe tranzacțiile intragrup”, mai spune Angela Roșca.
Opinia Angelei Roșca despre ”ce avem de făcut”:
- scăderea timpului de pregătire al declarațiilor fiscale și plata taxelor
- scăderea numărului plăților de impozite/an
- scăderea timpilor necesari rambursării de TVA și a rectificării impozitului pe profit
- îmbunătățirea procedurilor de contencios- instanțe specializate, termene rezonabile, practică unitară
(Descărcați AICI prezentarea Angelei Roșca)
Alexandra Smedoiu (Deloitte): Problemele sunt clare, nu există voință de rezolvare
Partener Deloitte Romania, Alexandra Smedoiu, a oferit o radiografie a spațiului economic european și autohton, punând accent pe mesajele pe care mediul de afaceri le transmite în mod constant către decidenți.
”Problemele cu care se confruntă companiile sunt clare: birocrație, forța de muncă, impozitarea muncii, lipsa de predictibilitate în materie de fiscalitate. Asta cer companiile să se rezolve”, afirmă Alexandra Smedoiu, care la rândul ei a explicat ”ce se poate face”:
- predictibilitate
- stimularea investițiilor în noi tehnologii
- politici fiscale coerente și elaborate în consultare cu mediul de afaceri
- acces sporit la fonduri europene
- stimularea inovării și a activităților de cercetare-dezvoltare
- dezvoltarea siritului antreprenorial prin educație
Și partenerul Deloitte a pus accent pe lipsa de eficiență a Fiscului, care nu reușește să reducă semnificativ economia nefiscalizată, nu reușește să își interconecteze sistemele și bazele de date și care păstrează tendința de a crește gradul de colectare prin controale la un număr redus de companii.
Acest ultim aspect ridică două probleme: pe de-o parte sunt evitate zonele clare de evaziune, pe de altă parte crește numărul de litigii între ANAF și contribuabili, la fel și deciziile în instanță defavorabile Fiscului român.
(Descărcați AICI prezentarea Alexandrei Smedoiu)
Alex Milcev (EY): Cineva trebuie să plătească creșterile. Ei, cine?
Alex Milcev, Tax&Law services leader EY România, s-a concentrat pe chestiuni legate de fiscalitatea muncii și asigurări sociale, perspectivă din care a arătat că statistica e îngrijorătoare: scade populația și, chiar dacă scade și numărul pensionarilor, raportul pensionari/salariați rămâne unul foarte sensibil ca medie națională: 9/10.
Demografia și sistemul fiscal pun presiune pe capacitatea de dezvoltare a României, consideră Alex Milcev, care mai spune că și presiunea pe buget este deja destul de mare, urmând ca aceasta să crească în continuare în ceea ce priveşte pensiile şi salariile din sectorul public.
”Fiscalitate- sistemul nu e sustenabil și cineva trebuie să plătească creşterile (…) Avem două variante, să ne împrumutăm sau să creştem taxele. Punctul de slăbiciune îl reprezintă impozitul pe venit de doar 10%. În afară de soluţii fiscale, de unde să scoatem bani, mai sunt şi soluţii nefiscale cum ar fi creşterea vârstei de pensionare”, spune AlexMilcev.
În opinia sa, în condițiile în care forța de muncă disponibilă este în continuă scădere, una dintre soluții poate fi atragerea de migranți economici UE sau non UE.
