Fiscalitate și Buget 2020: Toți știm ce trebuie, dar nimeni încă nu știe cum. Ecuația financiară imposibilă a viitorului an

Conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro cu sprijinul AmCham și ASE București și-a atins ținta:

Numele grele ale analiștilor, decidenților și reprezentanții mediului de business au configurat – la capătul a trei paneluri foarte dense – atât o listă de probleme pe care Bugetul 2020 le ridică în fața României, cât și dorințelor de a-și conserva interesele, care vin din 3 direcții:

• România are nevoie de echilibru bugetar și de alocări pentru investiții concomitent cu povara spectaculoasă dată de Legea pensiilor (din septembrie 2020 ar urma ca acestea să crească cu 40% – iar acesta ar fi numai începutul…), 
• Guvernul nu-și permite în an electoral să miște niciun un bănuț din cheltuielile croite de PSD (după ce PSD a suspendat pentru trei din ”experții” săi legea răspunderii ministeriale) – și oricum nu ar putea-o face decât prin OUG (iar premierul Orban a anunțat că nu se joacă la pensii cu o OUG)
• Mediul de afaceri are nevoie, în toată această dilemă, să întrezărească măcar ce-l așteaptă în materie de fiscalitate, într-un an în care Bugetele publice se pot goli instantaneu. 

Alături de analiști implicați în politicile publice și în economia reală, și oameni din business,

au participat din partea autorităților guvernamentale premierul Ludovic Orban, președintele ANAF Mirela Călugăreanu și secretarul de stat de la Justiție Cristian Băcanu.

La lunga listă a problemelor, s-a adăugat și o alta: lista găurilor din Bugete (legislative, de procedură sau pur și simplu determinate politic), găuri lărgite fără discernământ în ultimii ani, și care ar putea fi acoperite. Depinde, însă în cât timp și cu ce efect. 

Mai jos, prezentările speakerilor: 

***

Valentin Lazea, BNR: 40% creștere nu există nicăieri în Europa, legea pensiilor trebuie prorogată. Aritmetica nu ajută prea mult recuperarea banilor

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, consideră că prorogarea legii pensiilor este singura soluție ca deficitul bugetar să nu ”explodeze” în 2020 și 2021.

”Potrivit legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. 40% este o cifră care in Europa nu există. Avem ca efect 3,6% PIB în acest an, 4,5%  din PIB în 2020, 5,7% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza ca nu va fi recesiune și vom avea o creștere robustă. Mai e ceva, in 2021 e prevăzută recolerarea pensiilor, o altă bombă cu fitil aprins, încă 1 pp din PIB. Asta e aritmetica curată”, a spus economistul sef al BNR.

Valentin Lazea a explicat că toate metodele vehiculate pentru creșterea veniturilor bugetare – eventuala taxare a pensiilor suplimentare, impozitarea pensiilor speciale, mai buna colectare a TVA, reducerea numărului de bugetari cu 5% – nu acoperă, aritmetic, deficitul produs de legea pensiilor.

”Singura măsură de a ține deficitul sub control este prorogarea legii pensiilor.  Toată legea pensiilor se bazează pe bani pe care statul nu îi are” – a fost concluzia lui Valentin Lazea.

(Descărcați AICI prezentarea lui Valentin Lazea)

Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: Legea pensiilor bagă țara în șanț

Bugetul pe 2020 este un punct de inflexiune, opțiunile fiind fie echilibrarea finanțelor publice, fie deraierea lor către un nivel nesustenabil, a apreciat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, impactul bugetar al noii legi a pensiilor ”va băga țara în șanț”.

“În bugetul pe 2020 ar trebui să ne propunem să țintim un deficit de 3,5-3,7% din PIB. Trebuie să schimbăm macazul, să corectăm”, a comentat Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal este de părere că bugetul pe 2019 ”are carențe foarte mari și de concepție și de neînțelegere a problemei economice”. Situația este administrabilă în acest an și chiar anul viitor, însă ar putea scăpa de sub control în 2021, când majorarea pensiilor ar putea duce deficitul bugetar către 6-7% din PIB.

”Bugetul nu poate absorbi șocul legii pensiilor. Vorbim de deficite de 6-7% din PIB”, a spus Dăianu.

(Descărcați AICI prezentarea lui Daniel Dăianu)

Ludovic Orban: Nu va fi nicio apocalipsă bugetară din cauza legii pensiilor, pe care, oricum, nu o putem schimba

Modificarea legii pensiilor, despre care specialiștii susțin că va duce la o creștere nesustenabilă a deficitului bugetar în 2022, primul an în care se va aplica integral, nu va genera o ”apocalipsă bugetară”, a declarat premierul Ludovic Orban. Cu toate acestea, guvernul va analiza măsurile de care e nevoie pentru a compensa impactul bugetar al majorărilor de pensii și ”capacitatea reală” de a le susține, a adăugat prim-ministrul.

”Am văzut că toată lumea spune că dacă se aplică legea pensiilor o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nicio apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este în vigoare. Ca să poți să schimbi legea pensiilor ai nevoie de o majoritate parlamentară pentru că eu vă spun din capul locului, eu nu vreau să dau ordonanțe de urgență în astfel de domenii extrem de vitale și de sensibile. Sigur că vom face o evaluare extrem de serioasă cu ce măsuri trebuie să luăm și care este capacitatea reală de a putea susține plata pensiilor”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Premierul a adăugat că situația bugetară lăsată în urmă de precedentul executiv este una foarte delicată, cu multe plăți restante care afectează buna funcționare a mediului privat (rambursările de TVA, plata concediilor medicale și de maternitate, facturi restante la PNDL etc).

Alex Milcev, EY România: 5 așteptări ale mediului de afaceri

Alex Milcev, partener EY România, a prezentat perspectiva mediului de afaceri asupra fiscalității din România și a prezentat cele mai importante 5 așteptări ale acestuia:

• Predictibilitate și stabilitate legislativă
• Eliminarea impactului negativ al OUG 114
• Menținerea cotei unice
• Consolidarea fiscală
• Diminuarea decalajului de încasare al TVA

Alex Milcev a prezentat rezultatele unui sondaj realizat de AmCham, în lunile iulie-august 2019, la care au participat reprezentanți ai celor 128 de companii membre AmCham Romania. La capitolul ”bariere” legislative actuale în calea investițiilor suplimentare și care afectează percepția generală despre mediul de afaceri în România, răspunsurile au vizat:

• atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale,
• prevederile OUG 114,
• nearmonizarea în timp util a legislației fiscale cu cea contabilă

Cea mai mare problemă a mediului de afaceri în relația cu Fiscul o reprezintă, potrivit aceluiași sondaj AmCham, lipsa digitalizării ANAF.

(Descărcați AICI prezentarea lui Alex Milcev)

Dan Bădin, Deloitte: Contribuabilii corecție sunt defavorizați de stat

Statul îi descurajează pe contribuabilii corecți, consideră Dan Bădin, partener Deloitte România, prin absența oricăror măsuri de diminuare a economiei subterane, prin amnistiile fiscale oferite rău platnicilor, prin ineficiența cheltuirii banului public și lipsa de stabilitate și predictibilitate a legislației fiscale.

”Lipsa de stabilitate și de predictibilitate defavorizează și are implicații negative asupra contribuabililor. Cresc costurile de conformare, de implementare a legislației, de readaptare a planurilor de afaceri. Într-un an am avut peste 200 de modificări ale Codului Fiscal. În Bulgaria nu s-a schimbat nimic zece ani, cu excepția modificărilor cerute de implementarea legislației europene”, a declarat Bădin.

Lipsa informatizării ANAF reprezintă o altă problemă pentru mediul de afaceri onest și oferă spațiu de manevră evazioniștilor a mai precizat specialistul în fiscalitate.

El a adăugat că statul pare a nu avea încredere în contribuabil, mesaj transmis prin controale fiscale agresive sau blocarea rambursărilor de TVA. În acest context, instituțiile publice nu au cum să recâștige încrederea mediului privat, decât dacă încep să rezolve din problemele enunțate.

(Descărcați AICI prezentarea lui Dan Bădin)

Gabriel Biriș, Biriș/Goran: România și-a spulberat baza fiscală printr-un întreg sistem de excepții

Consultant fiscal și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, Gabriel Biriș explică: Fiscalitatea trebuie așezată pe principiul ”impozite mici colectate de la cât mai multe persoane”. Cu actuala bază de impunere nu avem cum să avem așteptări. Trebuie să ne uităm la baza fiscală, să eliminăm scutirile, excepțiiile și să aplicăm, în fine, Constituția: să fim egali în fața legii.

”Planul global este de împiedicare a erodării bazei fiscale, la noi, în România, e invers. Trebuie să înțelegem un principiu: stabilitatea depinde bază- bază mare, înălțime mică. Ca să putem vorbi de stabilitate, trebuie să vorbim de impozite mici, luate de la cât mai mulți. În România însă, baza se erodează legal, prin scutiri și diverse excepții de la legea fiscală, și prin evaziune”, a explicat consultantul fiscal.

(Descărcați AICI prezentarea lui Gabriel Biriș)

Angela Roșca, Taxhouse: Începeți cu reformarea ANAF, pot fi salvați bani, iar afacerile oneste ar merge mai ușor

Mediul de afaceri nu își dorește o reducere a taxelor și a impozitelor, ci să fie lăsat să se ocupe de afaceri, reforma ANAF fiind esențială, consideră Angela Roșca, managing partner, Taxhouse.

”Digitalizarea, reforma ANAF… nu se mai poate fără asta. E o chestiune de igienă, e ca baia din fundul școlii”, a declarat Roșca.

Reformarea Fiscului ar trebui să presupună și o mai bună instruire a personalului și o orientare a activității de control acolo unde aceasta poate produce rezultate.

”Pe rambursările de TVA, 96% din controale nu aduc sume suplimentare la buget”, a precizat Roșca.

Antreprenorii susțin, de asemenea, cota unică de impozitare, dar sunt nemulțumiți de numeroasele ”supape” fiscale care le permit unora să se sustragă de la plata unor impozite. ”Nu ajungem nicăieri cu aceste supape pentru că ele sunt plătite de alții. Până la urmă nu este concurență loială”, a comentat ea.

(Descărcați AICI prezentarea Angelei Roșca)

Andreea Mitiriță, PwC Romania: Raportul Paying Taxes – adică digitalizare, reformă, bune practici

Andreea Mitiriță, partener PwC Romania, afirmă că România a înregistrat o îmbunătățire a ratei totale de impozitare la nivel european ca urmare a transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. ”Pentru ameliorarea celorlalți sub-indicatori este nevoie în primul rând de digitalizarea administrației”, spune Andreea Mitiriță.

Partenerul PwC a prezentat date comparative ale Rapoartelor Paying Taxes pentru 2019 și 2020, rapoarte ce identifică bunele practici, încurajează reforma administrativă și oferă informații care ajută în luarea deciziilor de politici fiscale.

Potrivit acestor rapoarte, România a înregistrat un salt semnificativ în clasamentul general Paying Taxes numai în urma deciziei de a transfera contribuțiile, de la angajator la angajat. Dar: România se află în același loc ca anul trecut, ca număr de plăți efectuate anual, ca timp petrecut pentru pregătirea declarațiilor fiscale și plata impozitelor.

Pentru a schimba fundamental situația, Andreea Mitiriță spune că ar trebui  o reformă administrativă, digitalizarea ANAF
și implementarea unor bune practici pentru creșterea colectării TVA.

(Descărcați AICI prezentarea Andreei Mitiriță)

Anca Dragu, E.ON: Fiscalitatea trebuie să respecte principiul universalității

Impactul măsurilor de politică economică ar trebui evaluat mai atent, este de părere Anca Dragu, director general adjunct, E.ON România, în contextul în care multe aspecte ale fiscalității nu respectă principiul universalității.

”Ideea nu este de a nu plăti. Ne dorim ca statul să aibă venituri mai mari, dar dorim predictibilitate”, a precizat Dragu.

”Avem un Fisc rudimentar, care are nevoie urgentă de modernizare, de digitalizare, de pregătire a angajaților. Le lipsesc instrumentele de muncă, le lipsește trainingul”, a adăugat ea.

Fostul ministrul de Finanțe a propus introducerea unor internship-uri stat-privat, privat-stat, astfel încât ”să vedem cu toții că nici privatul nu e hoț și poate nici statul nu e rău intenționat, dar nu are instrumentele necesare”.

Dan Zaharescu, ARPIM: Taxa clawback distorsionează deja piața, nu controlăm modul în care se cheltuie banii colectați

Directorul executiv ARPIM Dan Zaharescu a prezentat datele unui studiu PwC care are ca obiect nivelul investițiilor directe realizate în ultimii 15 ani în industria producției de medicamente, din care reiese că în România s-au realizat investiții totale de 150 milioane euro (10 milioane euro anual). Este, spune Dan Zaharescu, o cifră foarte, foarte mică, comparativ cu ce se întâmplă în Europa.

Directorul executiv ARPIM a făcut o analiză a efectelor taxei clawback, mecanismul care echilibrează bugetul de medicamente la nivelul Casei de Sănătate. Taxa, a explicat Dan Zaharescu,  a ajuns astăzi la 26,5% taxă pe afaceri. ”Comparând cu OUG 114, taxa asta se aplică unor produse care au preț limitat prin lege. Rezultatul operațiunii în ultimii ani a fost eliminarea produselor care scad sub pragul de profitabilitate, peste 2.000 de medicamente au fost delistate, cu consecintele de rigoare pentru pacient”, a spus Dan Zaharescu.

”Statul a mutat taxa pe viciu la bugetul național, în loc să rămâna la Casă, în integralitate, să finanțeze programe și proiecte. Noi însă ținem sănătatea în viață taxând sectorul privat, nu controlăm în niciun fel modul în care se cheltuiesc banii- sunt o mulțime de cazuri de decontări fictive, statul nu pare interesat să combată frauda în domeniu pentru că are cine să plătească. Cred că trebuie să reclădim rapid tot ce s-a distrus de 10 ani în acest domeniu.”, a afirmat oficialul ARPIM.

Felix Pătrășcanu, FAN Courier: Nu mă deranjează ca statul să se împrumute, dacă jumătate din bani merg către investiții

Mediul de afaceri așteaptă ”onestitate și luciditate” din partea statului, în special în ceea ce privește fiscalitatea, care de multe ori creează o mulțime de probleme, este de părere Felix Pătrașcanu.

”Calitatea legislativă ne creează o mulțime de probleme pentru că suntem vulnerabili în fața ANAF, a organelor de control (…) Am impresia că s-a închis un cerc. Am început cu modificările (fiscale, n.r.), am mers în cerc, am ajuns de unde am pornit”, a explicat cofondatorul FAN Courier.

În opinia sa, antreprenorii nu deplâng nivelul taxelor, dar așteaptă rezultate în schimbul impozitelor plătite.

”Lac să fie că broaștele vin imediat. Sunt de acord să ne împrumutăm, ca statul să se împrumute, dar vreau ca mai mult de jumătate din banii ăștia să se ducă în investiții”, a precizat el.

Cristian Băcanu, MJ: Avem nevoie de instanțe și de parchete specializate în zona economică

Cristian Băcanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, este convins că, în România, lupta cu evaziunea este ineficientă. Între soluțiile creionate de oficialul Ministerului Justiției: ”Toți cei care realizează control fiscal să fie mai buni profesioniști. Ca fost avocat, spun că un inspector trebuie să înțeleagă cum merge un business. Pentru că neînțelegând, face simplu sesizări, să se descurce alții…”

O chestiune importantă ridicată de oficialul de la Ministerul Justiției: ”Avem o problemă și în zona recuperării prejudiciilor. Avem ANABI, care stă cu posturile blocate, cu investițiile blocate, cu oameni care nu mai au voie să intre în birourile demnitarilor. Investițiile erau și sunt necesare – atunci când discutăm de un dosar cu recuperare, trebuie să identificăm bunuri, să le ridicăm, să le depozităm și să le valorificăm. Unde să le ducem? Am cerut 2 baze militare dezafectate, nu s-a aprobat. Așa nu poate funcționa recuperarea silită.”

Secretarul de stat a formulat câteva propuneri de reformă, între care una foarte importantă: Crearea parchetelor financiare. ”Multe cauze ajung la procurori care nu cunosc domeniul ăsta. Avem nevoie și de instanțe specializate, nu doar de procurori”, a declarat Cristian Băcanu.

Gilda Lazăr, JTI: Statul pierde jumătate de miliard de euro din contrabandă. Există sincope în legislație

Contrabanda cu țigarete a scăzut la circa 10% în toamna acestui an, în contextul în care există o serie de sincope în legislație care odată corectate ar putea reduce și mai mult acest fenomen, a atras atenția Gilda Lazăr, head of corporate affairs and communication, JTI România.

”Trebuie stabilite atribuții specifice pentru jandarmerie și poliția locală pentru că ei nu pot să controleze. Dacă găsesc pe cineva în piață sau la gura de metrou cu țigări trebuie să cheme Vama, or Vama nu vine pentru două cartușe că are alte priorități”, a explicat Lazăr.

Similar, poliția de frontieră nu are atribuții de control a mărfii. În plus, codul vamal și cel fiscal au două definiții diferite cu privire la contrabandă. ”Ce intră prin punctele vamale este infracțiune doar dacă valoarea în vamă e mai mare de 20.000 de lei. Ce se descoperă pe teritoriul național e mai simplu de identificat. Dacă sunt peste 10.000 de țigarete, e infracțiune. Ar fi mai simplu de numărat țigaretele în loc să se evalueze valoarea în vamă pentru că vorbim de produse ilegale și atunci nu poți să iei ca bază de calcul prețul din Ucraina pentru că nu e import”, a explicat reprezentanta JTI.

Dincolo de aceste măsuri, s-ar putea lucra la repunerea în funcțiune a celor 15 scannere mobile, la reinstituirea echipelor mobile care puteau opri mașinile în trafic și la clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei în UE.

Pierderile generate de contrabandă se ridică la peste jumătate de miliard de euro. Un procent reprezintă echivalentul a 35 de milioane de euro neîncasați la bugetul de stat, în condițiile în care peste 75% din prețul unui pachet de țigarete din comerț este TVA și accize.

”Anul trecut s-au pierdut de la buget 570 de milioane de euro”, a adăugat ea.

(Descărcați AICI prezentarea Gildei Lazăr)

Marius Tudor, APIA: Propuneri repetate – puneți ordine în piața neagră din zona auto

Marius Tudor, secretar general al APIA, a repetat și actualului guvern o propunere pe care a formulat-o, fără rezultat până în prezent, și guvernelor anterioare: asociația propune stabilirea, prin norme, a unui număr maxim de tranzacții cu autoturisme importate pe care o persoană fizică le poate opera fără fiscalizarea acestor tranzacții.

Marius Tudor a prezentat date statistice  referitoare la cele 290 de companii din comerț, reparații și importatori autorizați pe marcă, și cei 15.211 independenți care au același cod CAEN ca primele. Din date reiese: Comerț nefiscalizat cu autovehicule rulate este egal cu cca. 80% din valoarea totală estimată.

Între propunerile formulate de APIA:

• Stabilirea prin Normele la Codul Fiscal a unui număr maxim de tranzacții (ex: 2/an) peste care activitatea de comerț derulată de către persoanele fizice devine impozabilă similar cu prevederile pentru tranzacțiile imobiliare
• Obligativitatea inmatricularii autovehiculelor inainte de vanzarea acestora
• Verificarea informatiilor disponibile in VIES sau alte instrumente referitoare la comertul cu autovehicule rulate realizat de catre companii din RO cu principalele tari de provenienta a autovehiculelor rulate
• Monitorizarea inregistrarilor efectiv realizate in Registrului de evidenta a mijloacelor de transport supuse inmatricularii, instrument prevazut in Normele metodologice de aplicare la Codul fiscal,

(Descărcați AICI prezentarea lui Marius Tudor)

Mirela Călugăreanu: Avem o strategie de informatizare cu 14 obiective

Unificarea sistemului de administrare a persoanelor fizice cu cel al persoanelor juridice se numără printre prioritățile ANAF din noua strategie de informatizare a instituției, care cuprinde 14 puncte și care ar urma să fie făcută publică luna viitoare, a anunțat miercuri Mirela Călugăreanu, președintele ANAF.

”Am finalizat de curând strategia de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte importante. O parte din ele pot genera efecte încă din cursul anului 2020, iar altele se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Am să vă dau cu titlu de exemplu migrarea sistemului de administrare a creanțelor fiscale la persoane juridice pe bază centrală pentru că aceasta este o problemă de ani de zile a administrației fiscale din România, unificarea sistemului de administrare a persoanelor fizice cu cel al persoanelor juridice și, dar nu în ultimul rând, dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat de analiză de risc și nu numai, pe care noi îl numim platforma Big Data. E clar că acest program se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp”, a declarat Călugăreanu.

O altă prioritate pentru ANAF este înființarea unei direcții generale de analiză de risc, precum și finalizarea unei analize interne cu privire la GAP-ul de TVA care să fie folosită pentru o mai bună coordonare a activității de inspecție fiscală, care se face în acest moment ”empiric, generând risipă de energie și resurse”.

***

Conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro cu prijinul AmCham și ASE București:

Înregistrarea video (conferința a fost transmisă live) poate fi văzută AICI-LINK. 

Până vineri, în pagina specială dedicată conferinței, vor fi publicate integral prezentările – și în documente și în format video) ale tuturor speakerilor.